Primarul

 

 

                           „Aprobat”

conform deciziei Consiliului sătesc Sauca

 nr.________din __________________ 2018

 

 

Plan strategic

 

de dezvoltare social – economică

 

a satului Sauca

 

pentru anii 2018-2022

 

 

 

 

                                                         SAUCA 2018

Cuprins

 

Întroducere                                                                                              

 

Partea I. Profilul comunității
1.1.         Denumirea și poziția geografică a comunității  
1.2.         Descrierea APL  
1.3.         Evaluarea infrastructurii locale  
1.4.         Istoricul localităţii  
1.5.         Personalitățile remarcabile ale satului  
1.6.         Componenţa stratului antreprenorial  
1.7.         Specificul localităţii: relief, ape, resurse naturale. Starea mediului ambiant  
1.8.         Mediu de informare  
1.9.         Problemele stringente ale satului  
Partea II. Analiza SWOT
2.1.  Capitalul uman  
2.2.  Agricultura  
2.3.  Infrastructura  
2.4.  Economia  
2.5.  Educație, Cultura, Social, ONG  
2.6.  Sănătate  
2.7.  Mediu și turism  
2.8.  Administrația publica  
Partea III. VIZIUNEA, DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE 
3.1.  VIZIUNEA

3.2 DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE 

3.2.1  Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice

 
3.2.2.   Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă.

 

 
3.2.3.Asigurarea calităţii serviciilor sociale şi medicale prin dezvoltare, extindere şi modernizare.

 

 
3.2.4.   Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic.  
 3.2.5. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investițiilor în industrie, agricultură și busines.  
   
Partea IV. Planul de măsuri și actiuni
4.1.   Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice.

 

 
4.2  Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă  
4.3.   Asigurarea calității serviciilor sociale și medicale prin dezvoltare, extindere și modernizare.

 

 
4.4. Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic  
4.5. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investiţiilor în industrie, agricultură și business.  
   
Partea V. Surse de finanțare disponibile                                              

 

Partea VI. Metodologia de implimentare și control a strategiei de dezvoltare economică și socială a satului Sauca pe perioada 2018-2022  

 

Partea VII.Fișe de proiect

Abrevieri

Glosar de termeni

 

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economică şi socială a satului  Sauca pentru anii 2018-2022 a fost elaborată în scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare a comunităţii, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.

   Planificarea strategică participativă a satului Sauca este inovativă pentru localitate prin două elemente cheie relevante pentru acest proces: implicarea membrilor comunităţii la elaborarea strategiei de dezvoltare şi metode noi de facilitare a procesului, care asigură în mare măsură participarea cetăţenească.

     Realizarea Strategiei de dezvoltare Locală a fost realizată într-o  serie de etape:

1.Stabilirea unei echipe interdisciplinare de lucru. Această echipă a cupris reprezentanți din toate sferele  de activitate din localitate pentru a asigura coerența strategiei.

2.Elaborarea chestionarelor, distribuirea și colectarea lor cu solicitările și viziunea cetățenilor problemelor din localitate, care au identificat situația actuală a satului. Au fost distribuite 700 chestionare și colectate 677. Cea mai mare problemă a localității a fost lipsa apei potabile și canalizării-363 respondenți, reparația drumurilor-116, gunoiște-56, lipsa iluminării stradale-58, gazificarea satului-15, reparația Căminului Cultural-8, amenajarea parcului la muzeu -8, amenajarea stadionului-7 .

3.Pe baza informației culese s-au analizat punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările existente la nivelul localității. S-au stabilit aspectele cele mai vulnerabile, precum și cele mai bune modalități de înlăturare a acestora.

S-a finalizat procesul de elaborare a planului strategic cu activităţi de legitimare a acestuia: punerea în discuţie la şedinţa consiliului local şi adoptarea lui. Astfel prin decizia nr.—————– din               ……………………… Strategia de Dezvoltarea a comunităţii pînă în anul 2022 a fost pusă în aplicare.

Punerea în aplicare a strategiei este ultima etapă care urmează să fie implimentată prin intermediul posibilităților de finanțare, care vor fi disponibile și se vor realiza pe toată perioada.

 

1.Contextul naţional şi raional privind necesitatea elaborării strategiei de dezvoltare locală

Analiza cadrului strategic identifică priorităţile stabilite la nivelurile:naţional, regional şi raional. Aceasta îşi propune, de asemenea, să identifice influenţa pe care strategiile respective o au asupra satului Sauca, precum şi importanţa de care acesta se bucură  în cadrul procesului de elaborare a planurilor de dezvoltare.

__„Moldova 2020″_

„Moldova 2020″ este o strategie naţională de integrare a viziunii ţării pe termen lung. Ea include şapte priorităţi, cu obiectivul final: creşterea economică şi reducerea sărăciei.

  1. Studii: relevante pentru carieră

Capitalul uman este printre puţinele resurse care oferă un avantaj comparativ Republicii Moldova. Şi totuşi, dacă forţa de muncă nu este specializată în domeniile întrebate de potenţialii investitori – ofertanţi ai locurilor de muncă, capitalul uman rămîne a fi o resursă nevalorificată.  Corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională va avea un impact considerabil asupra creşterii economice.

Parteneriatul dintre sistemul educaţional şi reprezentanţii pieţei muncii vor conduce la generarea unei oferte educaţionale care va corespunde cantitativ, calitativ şi structural necesarului de forţă de muncă. Aceasta, la rîndul său va contribui la reducerea ratei şomajului şi a fluxului cetăţenilor care pleacă peste hotare, precum şi a ratei populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

 2.Drumuri: bune, oriunde

Reabilitarea drumurilor din Republica Moldova va avea un şir de impacturi benefice,

contribuind  la creşterea economică a ţării. Avînd o amplasare strategică, Moldova

joacă un rol tot mai important în calitate de ţară de frontieră între Uniunea Europeană şi Europa de Est şi va deveni un nod comercial al transportului din regiune,  în cazul în care drumurile vor fi reabilitate şi costurile de logistică vor fi mai mici decît în ţările vecine. Pentru a valorifica avantajele poziţiei geografice, transformînd, în cele din urmă, ţara într-un hub regional, avem nevoie de o infrastructură a drumurilor sigură şi modernă, integrată în circuitul proeuropean. Iar pentru ca să meargă copiii la şcoală, iar bolnavii la spitale, avem nevoie de drumuri locale bune, durabile şi de calitate.

 3.Finanţe: accesibile şi ieftine

Viziunea strategică pentru sporirea accesului la finanţare se bazează pe următorii piloni:

  • Dezvoltarea intermedierii financiare
  • Optimizarea costurilor resurselor financiare
  • Optimizarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor .

Obiectivul autorităţilor pentru  anul 2020 este de a dispune de un sistem financiar care dirijează în modul cel mai eficient resursele financiare de la gospodăriile casnice care produc economii la agenţii economici care sînt în căutare de mijloace pentru finanţarea ideilor lor de afaceri .

  1. Business: cu reguli clare de joc

Mediul de afaceri actual caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, care depăşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate, influenţează direct creşterea economică a ţării bazată pe exportul producţiei cu valoare adăugată sporită şi demotivează concurenţa loială orientată pe productivitate şi inovaţii.

Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încît riscurile şi costurile asociate fiecărei etape ale ciclului de viaţă a afacerii să fie mai mici decît în ţările din regiune către anul 2020, cu impact exprimat în creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată la export, efect susţinut prin avansarea Republicii Moldova în clasamentele internaţionale privind “uşurinţa desfăşurării afacerilor” –  „Doing Business”, Indicelui “Libertatea Economică” şi Indicele Competitivităţii Globale, depăşind nivelul mediu din regiune.

  1. Energie: furnizată sigur, utilizată eficient

Eficienţa şi securitatea energetică au un impact direct asupra creşterii economice şi reducerii sărăciei.  La moment însă, sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme. Infrastructura energetică este într-o stare de uzură avansată, iar preţurile la resursele energetice, importul cărora constituie 95% din necesar, sînt în creştere.

Capacităţile de generare a energiei electrice adecvate sînt insuficiente pe malul drept al Nistrului. La fel, nu există suficiente interconexiuni fizice cu ţările vecine în sectoarele de gaze şi energie electrică. Pierderile în sectorul electroenergetic şi termic sînt mari, la fel ca şi datoriile accumulate de sectorul termoenergetic faţă de furnizorul de gaze naturale.

Consumul resurselor energetice este neeficient, iar nivelul de utilizare a energiei regenerabile este limitat. Către anul 2020 Guvernul Republicii Moldova are ca scop să creeze un complex energetic competitiv şi eficient, care va asigura toţi consumatorii cu resurse energetice calitative, în mod accesibil şi fiabil. Aceasta va permite de a materializa conceptul de dezvoltare durabilă a economiei naţionale si de a schimba paradigma creşterii economice.

Un complex energetic durabil va avea impact şi asupra reducerii sărăciei prin sporirea accesibilităţii pentru populaţie a resurselor energetice.

  1. Sistem de pensii: echitabil şi sustenabil

Sistemul public de asigurări sociale de stat este parte integrantă a sistemului de protecţie socială, avînd ca obiectiv principal acordarea unor prestaţii în bani persoanelor asigurate, aflate în imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale în urma anumitor situaţii de risc (bătrîneţe, incapacitate temporară sau permanentă de muncă, maternitate, şomaj, etc.) şi se bazează pe colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat de la angajatori şi persoanele asigurate şi pe distribuirea prestaţiilor către beneficiari.

Actualmente, sistemul de pensii se confruntă cu următoarele provocări:

  • Cuantumul mic al prestaţiilor și nivelul scăzut al ratei de înlocuire
  • Numărul mic de contribuabili şi reducerea ratei de dependenţă
  • Îmbătrînirea demografică
  • Vîrsta de pensionare diferită
  • Nivelul scăzut al venitului asigurat al contribuabililor
  • Nesustenabilitatea financiară a sistemului de pensii
  • Redistribuirea inechitabilă a mijloacelor financiare
  • Atractivitatea redusă a sistemului de pensii
  • Fonduri de pensii private facultative slab dezvoltate şi inexistenţa fondurilor de pensii private obligatorii
  • Garanţii de securitate socială pentru lucrătorii emigranţi.

Un sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care asigură un trai decent după pensionare, este indispensabil pentru coeziunea socială. Nivelul inadecvat al pensiilor actuale  din Republica Moldova şi tendinţa de diminuare în continuare a acestuia amplifică alarmant presiunea pentru creşteri ad hoc ale pensiilor, punînd în pericol viabilitatea sistemului de pensii şi implicit chiar potenţialul de creştere economică din scenariul ”fără reformă”.

Finantarea unor eventuale majorări de pensii din mijloace din afara sistemului de pensii reduce şansele de reuşită a altor reforme, inclusiv şi cele ale celorlalte priorităţi de dezvoltare. Astfel, reforma sistemului de pensii, în primul rînd, va minimiza riscul acestor efecte negative.

  1. Justiţie: responsabilă şi incoruptibilă

Cererea de responsabilitate faţă de justiţie este în creştere. Aceasta se manifestă inclusiv prin tendinţa  alarmantă de creştere a gradului de neîncredere a cetăţenilor în justiţie. Conform Barometrului Opiniei Publice, 2/3 din cetăţeni nu cred în justiţie, iar numărul lor este în creştere.

Justiţia în serviciul cetăţeanului – această viziune este împărtăşită de toţi actorii din domeniu şi constituie schimbarea calitativă de care are nevoie abordarea reformelor în justiţie.

În finalitatea reformelor din domeniul justiţiei, justiţiabili vor fi mulţumiţi de o justiţie imparţială, calitativă, responsabilă şi realizată în termene optime, cu zero toleranţă faţă de corupţie, pentru o dezvoltare durabilă a ţării, iar sistemul justiţiei va oferi remedii efective pentru o creştere economic inclusivă, justiţie socială şi securitate umană.

„Aprobat”
conform deciziei Consiliului sătesc Sauca
nr.________din __________________ 2018

Plan strategic

de dezvoltare social – economică

a satului Sauca

pentru anii 2018-2022

SAUCA 2018

CUPRINS

Întroducere

Partea I. Profilul comunității
1.1. Denumirea și poziția geografică a comunității
1.2. Descrierea APL
1.3. Evaluarea infrastructurii locale
1.4. Istoricul localităţii
1.5. Personalitățile remarcabile ale satului
1.6. Componenţa stratului antreprenorial
1.7. Specificul localităţii: relief, ape, resurse naturale. Starea mediului ambiant
1.8. Mediu de informare
1.9. Problemele stringente ale satului
Partea II. Analiza SWOT
2.1. Capitalul uman
2.2. Agricultura
2.3. Infrastructura
2.4. Economia
2.5. Educație, Cultura, Social, ONG
2.6. Sănătate
2.7. Mediu și turism
2.8. Administrația publica
Partea III. VIZIUNEA, DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE
3.1. VIZIUNEA
3.2 DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE
3.2.1 Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice
3.2.2. Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă.

3.2.3.Asigurarea calităţii serviciilor sociale şi medicale prin dezvoltare, extindere şi modernizare.

3.2.4. Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic.
3.2.5. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investițiilor în industrie, agricultură și busines.

Partea IV. Planul de măsuri și actiuni
4.1. Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice.

4.2 Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă
4.3. Asigurarea calității serviciilor sociale și medicale prin dezvoltare, extindere și modernizare.

4.4. Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic
4.5. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investiţiilor în industrie, agricultură și business.

Partea V. Surse de finanțare disponibile

Partea VI. Metodologia de implimentare și control a strategiei de dezvoltare economică și socială a satului Sauca pe perioada 2018-2022

Partea VII.Fișe de proiect
Abrevieri
Glosar de termeni

INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare economică şi socială a satului Sauca pentru anii 2018-2022 a fost elaborată în scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare a comunităţii, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.
Planificarea strategică participativă a satului Sauca este inovativă pentru localitate prin două elemente cheie relevante pentru acest proces: implicarea membrilor comunităţii la elaborarea strategiei de dezvoltare şi metode noi de facilitare a procesului, care asigură în mare măsură participarea cetăţenească.
Realizarea Strategiei de dezvoltare Locală a fost realizată într-o serie de etape:
1.Stabilirea unei echipe interdisciplinare de lucru. Această echipă a cupris reprezentanți din toate sferele de activitate din localitate pentru a asigura coerența strategiei.
2.Elaborarea chestionarelor, distribuirea și colectarea lor cu solicitările și viziunea cetățenilor problemelor din localitate, care au identificat situația actuală a satului. Au fost distribuite 700 chestionare și colectate 677. Cea mai mare problemă a localității a fost lipsa apei potabile și canalizării-363 respondenți, reparația drumurilor-116, gunoiște-56, lipsa iluminării stradale-58, gazificarea satului-15, reparația Căminului Cultural-8, amenajarea parcului la muzeu -8, amenajarea stadionului-7 .
3.Pe baza informației culese s-au analizat punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările existente la nivelul localității. S-au stabilit aspectele cele mai vulnerabile, precum și cele mai bune modalități de înlăturare a acestora.
S-a finalizat procesul de elaborare a planului strategic cu activităţi de legitimare a acestuia: punerea în discuţie la şedinţa consiliului local şi adoptarea lui. Astfel prin decizia nr.—————– din ……………………… Strategia de Dezvoltarea a comunităţii pînă în anul 2022 a fost pusă în aplicare.
Punerea în aplicare a strategiei este ultima etapă care urmează să fie implimentată prin intermediul posibilităților de finanțare, care vor fi disponibile și se vor realiza pe toată perioada.

1.Contextul naţional şi raional privind necesitatea elaborării strategiei de dezvoltare locală
Analiza cadrului strategic identifică priorităţile stabilite la nivelurile:naţional, regional şi raional. Aceasta îşi propune, de asemenea, să identifice influenţa pe care strategiile respective o au asupra satului Sauca, precum şi importanţa de care acesta se bucură în cadrul procesului de elaborare a planurilor de dezvoltare.
__„Moldova 2020″_
„Moldova 2020″ este o strategie naţională de integrare a viziunii ţării pe termen lung. Ea include şapte priorităţi, cu obiectivul final: creşterea economică şi reducerea sărăciei.
1. Studii: relevante pentru carieră
Capitalul uman este printre puţinele resurse care oferă un avantaj comparativ Republicii Moldova. Şi totuşi, dacă forţa de muncă nu este specializată în domeniile întrebate de potenţialii investitori – ofertanţi ai locurilor de muncă, capitalul uman rămîne a fi o resursă nevalorificată. Corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională va avea un impact considerabil asupra creşterii economice.
Parteneriatul dintre sistemul educaţional şi reprezentanţii pieţei muncii vor conduce la generarea unei oferte educaţionale care va corespunde cantitativ, calitativ şi structural necesarului de forţă de muncă. Aceasta, la rîndul său va contribui la reducerea ratei şomajului şi a fluxului cetăţenilor care pleacă peste hotare, precum şi a ratei populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.
2.Drumuri: bune, oriunde
Reabilitarea drumurilor din Republica Moldova va avea un şir de impacturi benefice,
contribuind la creşterea economică a ţării. Avînd o amplasare strategică, Moldova
joacă un rol tot mai important în calitate de ţară de frontieră între Uniunea Europeană şi Europa de Est şi va deveni un nod comercial al transportului din regiune, în cazul în care drumurile vor fi reabilitate şi costurile de logistică vor fi mai mici decît în ţările vecine. Pentru a valorifica avantajele poziţiei geografice, transformînd, în cele din urmă, ţara într-un hub regional, avem nevoie de o infrastructură a drumurilor sigură şi modernă, integrată în circuitul proeuropean. Iar pentru ca să meargă copiii la şcoală, iar bolnavii la spitale, avem nevoie de drumuri locale bune, durabile şi de calitate.
3.Finanţe: accesibile şi ieftine
Viziunea strategică pentru sporirea accesului la finanţare se bazează pe următorii piloni:
 Dezvoltarea intermedierii financiare
 Optimizarea costurilor resurselor financiare
 Optimizarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor .
Obiectivul autorităţilor pentru anul 2020 este de a dispune de un sistem financiar care dirijează în modul cel mai eficient resursele financiare de la gospodăriile casnice care produc economii la agenţii economici care sînt în căutare de mijloace pentru finanţarea ideilor lor de afaceri .
4. Business: cu reguli clare de joc
Mediul de afaceri actual caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, care depăşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate, influenţează direct creşterea economică a ţării bazată pe exportul producţiei cu valoare adăugată sporită şi demotivează concurenţa loială orientată pe productivitate şi inovaţii.
Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încît riscurile şi costurile asociate fiecărei etape ale ciclului de viaţă a afacerii să fie mai mici decît în ţările din regiune către anul 2020, cu impact exprimat în creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată la export, efect susţinut prin avansarea Republicii Moldova în clasamentele internaţionale privind “uşurinţa desfăşurării afacerilor” – „Doing Business”, Indicelui “Libertatea Economică” şi Indicele Competitivităţii Globale, depăşind nivelul mediu din regiune.
5. Energie: furnizată sigur, utilizată eficient
Eficienţa şi securitatea energetică au un impact direct asupra creşterii economice şi reducerii sărăciei. La moment însă, sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme. Infrastructura energetică este într-o stare de uzură avansată, iar preţurile la resursele energetice, importul cărora constituie 95% din necesar, sînt în creştere.
Capacităţile de generare a energiei electrice adecvate sînt insuficiente pe malul drept al Nistrului. La fel, nu există suficiente interconexiuni fizice cu ţările vecine în sectoarele de gaze şi energie electrică. Pierderile în sectorul electroenergetic şi termic sînt mari, la fel ca şi datoriile accumulate de sectorul termoenergetic faţă de furnizorul de gaze naturale.
Consumul resurselor energetice este neeficient, iar nivelul de utilizare a energiei regenerabile este limitat. Către anul 2020 Guvernul Republicii Moldova are ca scop să creeze un complex energetic competitiv şi eficient, care va asigura toţi consumatorii cu resurse energetice calitative, în mod accesibil şi fiabil. Aceasta va permite de a materializa conceptul de dezvoltare durabilă a economiei naţionale si de a schimba paradigma creşterii economice.
Un complex energetic durabil va avea impact şi asupra reducerii sărăciei prin sporirea accesibilităţii pentru populaţie a resurselor energetice.
6. Sistem de pensii: echitabil şi sustenabil
Sistemul public de asigurări sociale de stat este parte integrantă a sistemului de protecţie socială, avînd ca obiectiv principal acordarea unor prestaţii în bani persoanelor asigurate, aflate în imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale în urma anumitor situaţii de risc (bătrîneţe, incapacitate temporară sau permanentă de muncă, maternitate, şomaj, etc.) şi se bazează pe colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat de la angajatori şi persoanele asigurate şi pe distribuirea prestaţiilor către beneficiari.
Actualmente, sistemul de pensii se confruntă cu următoarele provocări:
 Cuantumul mic al prestaţiilor și nivelul scăzut al ratei de înlocuire
 Numărul mic de contribuabili şi reducerea ratei de dependenţă
 Îmbătrînirea demografică
 Vîrsta de pensionare diferită
 Nivelul scăzut al venitului asigurat al contribuabililor
 Nesustenabilitatea financiară a sistemului de pensii
 Redistribuirea inechitabilă a mijloacelor financiare
 Atractivitatea redusă a sistemului de pensii
 Fonduri de pensii private facultative slab dezvoltate şi inexistenţa fondurilor de pensii private obligatorii
 Garanţii de securitate socială pentru lucrătorii emigranţi.
Un sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care asigură un trai decent după pensionare, este indispensabil pentru coeziunea socială. Nivelul inadecvat al pensiilor actuale din Republica Moldova şi tendinţa de diminuare în continuare a acestuia amplifică alarmant presiunea pentru creşteri ad hoc ale pensiilor, punînd în pericol viabilitatea sistemului de pensii şi implicit chiar potenţialul de creştere economică din scenariul ”fără reformă”.
Finantarea unor eventuale majorări de pensii din mijloace din afara sistemului de pensii reduce şansele de reuşită a altor reforme, inclusiv şi cele ale celorlalte priorităţi de dezvoltare. Astfel, reforma sistemului de pensii, în primul rînd, va minimiza riscul acestor efecte negative.
7. Justiţie: responsabilă şi incoruptibilă
Cererea de responsabilitate faţă de justiţie este în creştere. Aceasta se manifestă inclusiv prin tendinţa alarmantă de creştere a gradului de neîncredere a cetăţenilor în justiţie. Conform Barometrului Opiniei Publice, 2/3 din cetăţeni nu cred în justiţie, iar numărul lor este în creştere.
Justiţia în serviciul cetăţeanului – această viziune este împărtăşită de toţi actorii din domeniu şi constituie schimbarea calitativă de care are nevoie abordarea reformelor în justiţie.
În finalitatea reformelor din domeniul justiţiei, justiţiabili vor fi mulţumiţi de o justiţie imparţială, calitativă, responsabilă şi realizată în termene optime, cu zero toleranţă faţă de corupţie, pentru o dezvoltare durabilă a ţării, iar sistemul justiţiei va oferi remedii efective pentru o creştere economic inclusivă, justiţie socială şi securitate umană.
2. Strategia de Dezvoltare Regională Nord în perioada anilor 2016-2020.
Strategia de Dezvoltare Regională (SDR) pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) reprezintă un document de politici pe termen mediu , fiind elaborată în baza prevederilor legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova și conform cadrului strategic în domeniul dezvoltării regionale. SDR Nord are rolul de a orienta dezvoltarea regiunii în perioada anilor 2016-2020.

Ca urmare a analizei socio-economice, a prevederilor politicii naţionale în domeniul dezvoltării regionale reflectate în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională (SNDR), pentru perioada 2016-2020 au fost stabilite următoare obiective strategice:
Obiectivul general:
Cooperare pentru dezvoltare echilibrată și durabilă a Regiunii de Dezvoltare Nord
Obiectivele specifice:
1. Accesul asigurat la servicii și utilități publice calitative.
2. Creștere economică sustenabilă în RDN.
3. Guvernanță îmbunătățită în domeniul dezvoltării regionale.
Strategia de dezvoltare economică şi socială a satului Sauca pentru anii 2018-2022 a fost elaborată în scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare a satului, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în soluţionarea problemelor satului prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.
În urma realizării prezentului document pentru perioada 2018-2022 s-a constatat necesitatea unor proiecte care să urmărească cinci obiective generale precum:
1.Dezvoltarea cunoștințelor și abilităților pentru locuitorii satului Sauca.
2.Creșterea calității vieții locuitorilor
3.Asigurarea sustenabilității economice a satului
4.Valorificarea patrimoniului natural și cultural
5.Dezvoltarea infrastructurii
Scopul existenței unei astfel de strategii este maximizarea șanselor satului Sauca și a locuitorilor satului de a obține fonduri nerambursabile, pentru dezvoltarea socială și economică.

PARTEA I. PROFILUL LOCALITĂȚII

1.1 Denumirea, poziţia geografică a localităţii
Denumirea localităţii: satul Sauca r-nul Ocnița Republica Moldova
Poziţia geografică: Satul Sauca este o localitate în raionul Ocnița situata la latitudinea 48.3774 longitudinea 27.7255 si altitudinea de 225 metri fata de nivelul marii. Distanța directă pînă în or. Ocniţa este de 22 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 184 km.
Teritoriul satului Sauca este traversat de traseul național R-8. La 10 km. de trecerea vamală Otaci-Moghilev-Podolschi-Ucraina.
Primăria Satului Sauca și primării in raza de 10 km:
3km – distanța directă pînă la Primaria Satului Briceni din Raionul Donduşeni
7 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Moşana din Raionul Donduşeni –
7 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Mereşeuca din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Vălcineţ din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Gîrbova din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Orasului Otaci din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Calaraşeuca din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Lencăuţi din Raionul Ocniţa
9 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Arioneşti din Raionul Donduşeni
9 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Sudarca din Raionul Donduşeni
10 km – distanța directă pînă la Primaria Orasului Frunză din Raionul Ocniţa
1.2.Descrierea APL
Satul Sauca în contextul național și regional se regăsește ca unitate administrativ-teritorială de nivelul I în cadrul RDN
Satul Sauca raionul Ocnița situat în estul raionului, pe șoseaua Edineț –Otaci pe rîul Căinari, menționat documentar în anul 1620.
Numărul locuitori: Satul Sauca – Evoluția numarului de locuitori în ultimii 112 ani:
Anul Numar de Locuitori Sursa
2017 1 714 Conform datelor primăriei
1904 1 090 Conform Dictionarului Geografic an. 1904 de Zamfir Arbore
Populația stabilă-reprezntă populația actuală care locuiește pe teritoriul satului sau are viză de reședință în localitate.
Populația stabilă a satului Sauca
Anul Total Bărbați Femei Copii pînă la 16 ani 16=35
2008 1891 913 978 285 500
2009 1888 876 1012 278 586
2010 1883 869 1014 242 608
2011 1874 865 1009 285 592
2013 1832 849 983 281 644
2016 1721 802 919 283 631
2017 1714 799 915 279 643

După cum se vede populația satului Sauca este în scădere.

Grupul de lucru cu privire la elaborarea planului strategic al localității a fost format prin dispoziția primarului Nr.37 din 01.06.2017 în următoarea
componență:

Nr. d/o
Numele, prenumele
Funcţia, instituţia
1. Jitari Iraida Primară s. Sauca
2. Popovici Sabina Secretară a Consiliului Local Sauca
3. Burcovschi Aurelia Contabilă-şefă a primăriei Sauca
4. Roșu Alexandru Specialist
5. Lazur Mihaela Specialist
6. Țurcan Angela Directoare al gimnaziului „Petru Zadnipru” Sauca, consilier local
7. Popovici Nelea Şefa bibliotecii publice locale Sauca
8. Roșu Lidmila Directorul Căminului Cultural Sauca
9. Turcoman Valentina Consilier Consiliul Local
10. Botnari Nina Directorul instituţiei preşcolare „Albinuța”
11. Cojocari Erica Profesoară-consilier local
12. Colac Alina Ajutor de educator la IP „Albinuța”
13. Rusu Carolina Contabil SRL „Climauțanul Agro”
14. Sorbală Nina Educatoate la IP „Albinuța”
15. Ciornea Vitalina Educatoate la IP „Albinuța”
16. Breazu Svetlana Locuitoare s.Sauca

Componenţa Consiliului Local:

Nume, prenume Funcția
Turoc Svetlana Profesoară
Cojocari Erica Profesoară
Popovici Vitalie Proprietar GȚ
Rusu Mihail Scriitor
Pincas Vitalii GȚ
Sorbală Constantin Contabil
Țurcanu Angela Directoare gimnaziu
Sorbalo Vitalie Proprietar GȚ
Turcoman Valentina Direcor SRL
Burcovschi Vasile Proprietar
Pasat Liudmila Educătoare IP

Partidul Numarul de consilieri Procent %
PDM 2 18.18
PSRM 2 18.18
PPPN 2 18.18
PLDM 2 18.18
PCRM 2 18.18
PPRM 1 9.09

Lista angajatilor primariei

Nume, prenume Funcția
Jitari Iraida Primară
Popovici Sabina Secretară a Consiliului Local
Burcovschi Aurelia Contabilă șef
Roșu Alexandru Specialist
Lazur Mihaela Specialist
Jitari Mihail Șofer
Liciu Maia Curier
Prepeleac Lucia Curier
Prepeleac Valeriu Paznic
Șram Ruslan Fochist
Butrina Lidia Arhivar

Bugetul local (mii lei)
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Venituri 1573,5 1734,4 2491,8
Cheltuieli 1573,5 1734,4 2491,8
Aparatul 520,7 729,0 780,3
Grădiniţa de copii 673,3 715,4 1166,6
Biblioteca 54,5 65,5 60,0
Căminul cultural 154,9 147,5 175,0
Activitate pentru tineret 15,00 13,00 18,00
Servicii de sport 7,00 8,00 8,00
Amenajarea teritoriului 5,00 10,00 12,00
Iluminarea stradalăî 15,00 30,00 60,00
Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale 126,6 16 211,9
Apărarea naţională 1,5 – –
1.3 Evaluarea infrastructurii locale
1.3.1.Infrastructura rutieră și căi de transport
În perioada anilor 2010-2017 au fost petruite 90% din drumurile locale, 935 m. de drum au fost asfaltate, investișiile fiid de peste 1196mii lei. A fost consolidat un pod.
Denumire drum Ruta Lungimea Stare drum
R8 Otaci-Chișinău 256 km asfaltat
Sauca –Ocnița 22Km petruit
Drumuri în localitate 11km
9,7km Asfaltat
Petruit
Drumuri de expluatație agricolă 42 km pămînt
1.3.2.Rețeaua de energie electrică
Energia electrică este furnizată în satul Sauca de către FEE Nord.
Problema electrificării tuturor gospodăriilor s-a rezolvat cu mulți ani în urmă. Toți beneficiază de energie electrică. În ultimii ani primăria investește în iluminarea stradală-mărind după posibilitate numărul de lămpi cu consum de energie redusă.
1.3.3.Comerțul
Comerțul reprezintă o activitate economică destul de importantă pe raza satului. Firmele care desfășoară activitate în acest domeniu sunt în principal cu activități precum:comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, comerț al produselor agricole, produselor farmaceutice, comerț cu ridicata a produselor agricole și ale animalelor vii. Sunt disponibile 3 magazie, 1 farmacie, 1funerar.
1.3.4.Telecomunicaţii: reţeaua telefonică, acoperirea cu telefonie mobilă
Teritoriul primăriei este acoperit de telefonie fixă Moldtelecom 459 abonați, Rețiaua Unite și Orangi acoperire 100%, Moldcel 90%. Internet MAXDSL-283 abonați
1.3.5 Domeniul Social.
Asistenţă socială Numărul copiilor şi persoanelor vîrstnice din comună este considerabil, aceştia reprezentînd 41% din populaţia totală a comunei. La aceştia se adaugă şi persoanele cu dezabilități, care în anul 2017 a fost de 103 de persoane la nivelul întregii comunități, ceea ce duce la necesitatea acordării unei atenţii sporite acestor categorii de persoane. La nivelul satului Sauca funcţionează compartimentul de asistenţă socială în care sunt angajate două persoane pe posturile de asistent-social la deservire a 15 persoane singuratice la domiciliu. Personalul are ca principale atribuţii identificarea potenţialilor beneficiari ai serviciilor sociale şi a nevoilor individuale şi de grup ale acestora. În cadrul acestui serviciu se acordă sprijin material, se intervine de urgenţă dacă este nevoie şi se oferă consiliere pentru diferite tipuri de probleme. Persoanele care beneficiază de asistenţă socială sunt informate asupra situaţiilor de risc la care se pot expune precum şi asupra drepturilor sociale de care persoana în cauză se poate preleva. De asemenea sunt implementate măsuri educative şi de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante şi se încearcă îmbunătăţirea, în măsura în care este posibil, a condiţiilor de trai.
Protecţia persoanelor cu dizabilităţi: La nivelul anului 2017 pe teritoriul comunității au fost înregistrate 103 de persoane cu dizabilităţi din care 95 de adulţi şi 8 copii. În conformitate cu datele oferite de Direcţia asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Consiliului raional Ocnița în ultimii ani cazurile de persoane cu dizabilităţi înregistrate a fost în creştere.
Protecţia drepturilor copilului În vederea promovării şi protecţiei copilului, s-a înfiinţat pe plan local Comisia Multidisciplinară. În cadrul întâlnirilor acestui comisii se discută cazurile copiilor aflaţi în dificultate sau proveniţi din familii cu un grad ridicat al abandonului.
Asistentul social din cadrul primăriei se ocupă în special de situaţia acestor copii -au atribuţii precum: planuri de servicii (pentru copiii aflaţi în situaţia de abandon, abuz etc.); anchete sociale (solicitate de către Instanţele de Judecată, referitor la încredinţarea minorilor, anchete sociale pentru Comisiile de Expertiză ale persoanelor cu handicap); rapoarte de evaluare iniţială (referitoare la situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate); dosare privind acordarea alocaţiilor: de stat, complementare sau monoparentale, pentru nounăscuţi Asistentul social din cadrul primăriei dispune de cabinet, computator, telefon.
1.3. 6 SISTEMUL DE SĂNĂTATE
În teritoriu este CMF care dispune de clădire separată, dotată cu încălzire,apă, canalizare.
Dispunem de medic de familie și trei asistente medicale care deservesc 1640 locuitori.
1.4 Istoricul localităţii
Satul Sauca raionul Ocnița situat în estul raionului, pe șoseaua Edineț –Otaci pe rîul Căinari, menționat documentar în anul 1620 . Atunci în apropierea satului într-o luptă cu turcii a fost ucis comandantul de oști polon S.Jolchevschi. Acum în acel loc i se înalță monumentul unde pe o placă neagră de granit cu litere de aur a fost scris: „Trecătorule, dacă ești păgîn nu pizmui locul petrei acestea, dacă te apropii ca un creștin nu refuza să îndeplinești datoria ta și să te rogi lui Dumnezeu în biserică. Orcine ai fi tu care treci pe aici, invață pilda mea cît de dulce și onorabil e de a muri pentru patrie”.

Denumirea satului „Sauca ” provine de la un cioban pe nume Sava. Asemeni altor localităţi ale ţării, satul Sauca a trecut prin toate etapele de dezvoltare: reforme politice, sociale, administrative, două războaie ș.a.
Pe parcursul anilor localitatea a devenit un centru economico-agrar cu un potenţial capabil de a rezolva problemele comunitare ( 1 gimnaziu , 1 grădiniţă de copii , 4 magazine ,1 bar, Căminul Cultural ,OMF Sauca).
Primele mentiuni despre sat le gasim în lucrarea lui Miron Costin , de unde aflăm despre evenimentele care au avut loc la 1620 pe teritoriul satului.
Un document important în care este pomenit satul Sauca se refera la anul 1634 ,, Documenta Romania Historia.” Documentul conține așa text:,,1634-mai 16 , Vasile Lupu voievod . Scriem domniea mea la vătămani şi la toţi măesii domniei mele din Larioneşti şi din Maşceni, Căcăceni, Broscauţi, Cliţeni ,Mateuţi şi din Sloboziea Saucăi . Dămu –vă ştire că , după cum au dat acele sate răposatul postelnic Ianache svintei mănăstiri Svet –Sava, întracela chip şi domniea mea m-am milostivit şi v-am dat Svintei mănăstiri ce scrie mai sus. Pentru acea, daca veti vedea carte domniei mele, iar voi toti ca să aveţi a asculta de egumenul şi de tot săborul de la sfînta mănăstire Sveti-Sava şi de dregatorii cărei vor trimite eu….”
1.5. Personalităţi remarcabile ale satului Sauca
Satul Sauca se mîndreşte cu oameni de vază:
1.5.1 Petru Zadnipru-poet,

• născut la 13 ianuarie 1927,în satul Sauca, județul Soroca, Regatul României
• – decedat la 23 septembrie 1976, Chișinău
• Înmormîntat la Sauca
• A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost primul redactor-șef al revistei „Chipăruș”, secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie „Luminile câmpiei” (1952), „Struguraș de pe colina” (1956), „Însetat de depărtări” (1959), „Lume, dragă lume…” (1962), „Gustul pâinii” (1964),”Mi-e dor”(!971), „Mă caut” (1976), „Băieții tatei, băieți…”(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima.
• Multe dintre versurile sale au fost puse pe note și cântate de cunoscutul solist al orchestrei „Folclor” Teodor Negară.Celebra poezie „Moldovenii”(„Moldovenii când se strâng și-n petreceri se avîntă, La un colt de masa plîng, la alt colt de masa cîntă…) l-a făcut cunoscut în toată Basarabia și nu numai. A fost un bun prieten și susținător al tinerelor talente. A tradus din S. Esenin, V. Korotici, E. Evtușenko, R. Gamzatov ș.a. Școala din satul nostru, un liceu și una din străzile Chișinăului poartă numele poetului. Soția sa,Wanda, a fost redactor-șef al Redacției literare la Radio-Moldova. Au avut doi fii, Costică și Vlad, care s-au stins prematur.
• Iar sufletul – glob cu două emisfere – pare a defini chiar destinul Basarabiei crucificate.
1.5.2 Teodor Negara- cîntăreț emerit al poporului
• Băștinaș al satului Sauca este și cîntărețul de muzică populară Teodor Negară, care a cîntat poezia lui Petru Zadnipru.
• Cariera artistică şi-o începe în calitate de solist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii de la Chișinău, făcînd parte din ea în anii 1965-1969 și 1970-1990.
• Pe parcursul carierei sale a colaborat cu Dumitru Blajinu, Ion Dascăl, Petre Neamțu,Vasile Iovu ș. a.
• La Radio Chișinău a înregistrat mai mult de 250 de cîntece populare, printre care: „Mîndruţo, la nunta ta”, „E linişte-n codrul verde”, „Străinel ca mine nu-i”, „Rămîi, satule, cu bine”, „Am crescut băieţi şi fete”, „Mare-i dealul de la moară” etc.
• S-a mutat cu traiul la Coloniţa, unde ducea un trai modest şi singuratic, ţinea o grădină, mai venea pe la Chişinău ca să mai înregistreze cîte un cîntec, nu toate aveau, însă, să treacă de cenzura Consiliului Artistic al Radioteleviziunii. Ca şi regretatul maestro Nicolae Sulac nu s-a putut bucura în timpul vieţii de aprecierea mai marilor neamului, punîndu-i-se nenumărate piedici, aşa că s-a retras, comunicînd mai mult cu natura.
• În unul dintre ultimele sale cîntece auzim amara constatare:
• „Ascultă-mi, Doamne, rugăciunea,
• Că mare ni-i amărciunea,
• Se mănîncă om cu om
• Ca omizile din pom…”.
• În anul 1989 i-a fost oferit titlul onorific de Artist Emerit al Republicii Moldova.
• A decedat la 9 octombrie, 2006 în urma unei boli necruţătoare
• Din anul 2013 la 9 octombrie a fost inițiat Concursul festival al cîntecului popular moldovenesc Teodor Negară. În anul 2017 la cea de-a cincea ediţie Festivalul a primit statut de concurs naţional de interpretare a cântecului popular „Teodor Negară” .
1.5.3-Poet, scriitor Mihail Rusu
Autor al cărţilor de poezie „Colb de oase”, „Lacrimi de pământ”, „Durata clipei”, „Valea Plângerii”, al studiilor didactico-metodice „Un Eminescu al meu” şi „Eminescu interactiv”, al excepţionalului „Dialog epistolar: Mihai Eminescu – Veronica Micle” şi al câtorva alte cărţi de real interes pentru publicul numeros, înainte de toate – pentru tineretul din şcoli, licee şi universităţi.

• Domnia Sa reprezintă Săuceanul de bună condiţie intelectuală. Și anume meritul – nu numai prin cartea „Sauca. Istorie şi actualitate”, dar neapărat şi prin această publicaţie de zile mari, în care a arătat lumii toată bogăţia şi frumuseţea satului său natal, – stima şi preţuirea îndrăgostiţilor de cuvântul, culoarea şi muzica de un autentic specific naţional după care i s-a oferit titlul de Cetățian de onoare al satului Sauca.

Mihai Rusu și Nelu Bordeianu la Sauca

1.5.4 Nelu Bordeianu-actor, regizor

Tot o părticică din Sauca o are și IOAN-NELU BORDEIANU
• Ioan Bordeianu s-a născut la 02 august 1942 în oraşul Braşov, România. A absolvit specialitatea de actorie la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din or. Chişinău, clasa profesorilor Victor Gherlac şi Petru Baracci.
• Ioan Bordeianu a montat în ţară şi peste hotare mai mult de 50 de spectacole, a realizat peste 50 de roluri ca actor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi peste 10 roluri ca actor de cinema, la Studiourile „Moldova-Film”, „Mosfilm” şi „Riga-Film”.
• După plecarea sa din funcţia de director al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, a avut cîteva invitaţii în teatrele din Galaţi, Brăila şi Braşov, dar a ales să vină în fruntea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani, ajungînd primul basarabean, care devine director şi prim-regizor al unui teatru din România. Una din realizările sale scenice de referinţă este spectacolul istoric „Prologul” de Valeriu Matei, care a fost premiată la concursul de dramaturgie al Ministerului Culturii, fiind montat pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” (1988), în rolul titular producîndu-se marele actor Valeriu Cupcea.
• La 03 noiembrie 2014, după o grea suferinţă, s-a stins din viaţă distinsul actor de teatru şi film, regizor, director şi profesor de teatru, şef catedră Arta Actorului şi Regie, Ioan Bordeianu.
• Și nu numai,savanţii lingvişti Nicanor Rusu şi Vitalie Sorbală, Manoil Anna Petru, Taban Raisa Ion, pictorul Mihai Ciornea, militarul Gheorghe Jitari, şi e tot Sauca.
1.5.5 Vitalie Sorbala- rector universitar al Universității din Cernăuți

1.6 Componenţa stratului antreprenorial
Total teritoriul s.Sauca 3314,0800
Terenuri cu destinație agricolă 2524,5923
Din care: arabil- 1648,9954
Plantații multianuale 397,9923
Pășuni 352,9701
Alte terenuri 124,6345
Terenurile localităților 233,4557
Terenurile destinate industriei 27,5157
Terenurile ocrotirei naturii 0,2163
Terenurile fondului silvic 510,8900
Terenurile fondului apelor 4,0700
Terenurile fondului de rezervă 13,3400
Terenuri arendate:
arabul
SRL Climauțanul Agro- 843,0681
Livadă
SRL Climauțanul Agro 40,1345
SRL Slatava-Grup – 44,9143
SRL Alexei Exsim – 1,1718
Terenuri proprii
SRL Climauțanul Agro- – 62,8313
GȚ Mantaluța Iraida – 16,2968
GȚ Sorbala Vitalie Ion -26,6385
GȚ Cojocari Victor -35,8070
GȚ Roșu Radu – 15,5582
GȚ Prepeleac Mihail -26,9273
GȚ Sorbalo Teodor -23,7596
GȚ Cojocari Boris -13,8917
Arenda terenurilor din fondul de rezervă a primăriilor-68,4336
ÎI Servcont-Tomșa Victor-comerț
ÎI Sorbală Iraida- Sorbală Iraida-comerț
ÎI Guvir Aurelia- Guvir Aurelia-comerț
ÎI Pînzari Elena-Pînzari Elena-servicii funerare
ÎI Burcovschii-Burcovschi Nicoleta-farmacie

1.7 Specificul localităţii: relief, ape, resurse naturale. Starea mediului ambiant Satul Sauca este situat în partea de Nord-est a raionului Ocnița, la o distanţă de 22 km de centrul raional pe drum de țară și de 40 km drum asfaltat şi 260 km de capitala Republicii Moldova-Chişinău, 20 km de staţia de cale ferată Vălcineț. La Nord satul este mărginit de teritoriul orășelului Otaci, la Sud – s. Briceni r-nul Dondușeni, la Vest – satul Ghîrbova,la Est – s.Sudarca r-nul Dondușeni. Conform raionării geomorfologice terenurile satului Sauca fac parte din microforma de relief numită Podişul Codrilor sau Moldovei Centrale, din zona naturală de silvostepă cu vegetaţia şi lumea animală respectivă.
Teritoriul reprezintă un relief deluros puternic fragmentat.
Apele freatice pe cumpene şi pe versanţi se află la adîncime medie.
Teritoriul satului Sauca se caracterizează cu o climă moderată continentală, cu iarnă scurtă şi comparativ caldă, cu vară lungă şi călduroasă. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 450-500 mm.
Teritoriul satului se află în zona de silvostepă, în păduri creşte stejarul, teiul, arţarul, salcîmul.
În sat există 621 de fîntîni de mină, însă calitatea apei în acestea nu corespunde tuturor cerinţelor faţă de apa potabilă.
Nu există gunoişte amenajată, însă starea sanitară a satului mai este afectată de atitudinea negospodărească a unor locuitori faţă de depozitarea deşeurilor, lipsesc containerele de acumulare a deşeurilor în locurile publice şi pe sectoare, lipseşte o gospodărie comunală pentru transportarea centralizată a deşeurilor.

1.8 Mediu de informare
Mass-media raională este reprezentată prin ziarul raional „Meridian Info” din or. Ocnița.
Ziarul „Meridian Info” este o publicaţie locală ce se distribuie la nivel raional într-un tiraj de 1000 exemplare. Redacţia ziarului este amplasată în incinta clădirii Consiliului Raional Ocniţa. Publicatia informează cititorii despre stirile si noutăţile din raionul şi oraşul Ocniţa, plasează anunţuri de interes local şi zonal, precum şi anunţuri de publicitate. În cadrul întreprinderii activează 2 persoane.
Ar fi de menţionat faptul că poziţia mass-media din localitate faţă de problemele existente în oraş și raion este una scazută, accentul fiind plasat în mare parte pe activităţi comerciale. Din aceste considerente, ambele unutăti media din localitate nu reuşesc să sporească interesul şi atenţia locuitorilor faţă de problemele comunitare prin publicaţii relevante, interviuri, reportajee, emisiuni, etc. Din discuţiile cu cetăţenii, putem concluziona că influenţa reală pe care o are mass-media locală asupra opiniei publice din localitate este una redusă, ele fiind percepute ca nişte unităti comerciale, ce prestează, în mare parte, servicii de publicitate. În raion nu există ziarişti sau reporteri care s-ar bucura de popularitate în rîndul locuitorilor şi ar reuşi să devină formatori de opinie.
Primăria dispune de pagină VEB, dar anunțurile de obicei sunt plasate și pe panoul informativ.
1.9 Problemele stringente ale satului
În cadrul etapei de pregătire a elaborării planului strategic s–a organizat un studiu sociologic la care au participat 15 persoane. În cadrul analizei chestionarelor au fost identificate următoarele probleme:

 Lipsa sistemului de aprovizionare cu apă
 Lipsa sistemului de canalizare
 Lipsa gazificării satului
 Starea degradată a drumului asfaltat din comunitate
 Numar limitat de locuri de munca: la populatia de 1712 persoane sunt angajate doar 91
 Lipsa sălii sportive și festive în incinta gimnaziului
 Casa de cultura necesită reparație capitală
 Natalitatea joasa
 Nivel înalt de migraţiei a populaţiei apte de muncă, dar si a familiilor acestora
 Gunoiște neautorizată, neamenajată
 Lipsa urnelor pentru gunoi în locurile publice și localitate
 Lipsa unui parc public amenajat
 Lipsa unei pieţe agricole dotată conform cerințelor
 Lipsa unei zone de turism şi agrement
 Lipsa drumului pe traseul turistic – Otaci -Soroca
 Starea deplorabilă a imobilului grădiniţei (acoperis, pavilion, teren de joaca).
 Starea deplorabilă si lipsa amenajarii a 2 izvoare din sat
 Iluminarea parţială a satului
 Lipsa unei cantine sociale pentru batrîni
 Lipsa financiară pentru amenajarea muzeului P.Zadnipru
 Lipsa încălzirii și termoizolării clădirii primăriei

PARTEA II. ANALIZA SWOT A SATULUI SAUCA

Analiza SWOT, este un instrument de a analiză atît a mediului intern cît şi a celui extern în care acţionează o organizaţie sau în care se plasează o localitate/regiune/ţară. Denumirea reprezintă un acronim provenit din limba engleză, însemnând: Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi Threats (ameninţări/constringeri).
Efectuarea analizei SWOT asupra satului Sauca a permis identificarea factorilor relevanţi aferenţi fiecăreia dintre cele patru categorii menţionate, iar rezultatele nu s-au rezumat numai la menţionarea factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă şi condiţiile de potenţial ale localităţii, ci şi la identificarea celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială a localităţii în perioada 2018-2022.

La baza elaborării analizei SWOT au stat pe de o parte datele şi analizele prezentate în strategiile şi planurile naţionale şi raionale, iar pe de altă parte informaţiile culese la faţa locului, furnizate de reprezentanţi ai instituţiilor publice existente la nivel local.
Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile strategice care trebuie luate în considerație.

2.1. Capitalul uman

Puncte tari Puncte slabe
 ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;
 rata redusă a infracționalității;
 forță de muncă ieftină;
 disponibilitate de angajare în diferite meserii, funcție de motivare personală;
 dorința populației de a avea locuri de muncă pe teritoriul satului;
 existența unor persoane, pregătite și doritoare de a se constitui în grupuri de inițiativă, în vederea elaborării și implimentării de proiecte cu finanțare externă;
 existenţa unor persoane cu iniţiativă, printre care si Mihai Rusu, cetăţean de onoare, autorul cărţii despre sat;
 existenţa institutiilor sociale, sanatate si educatie active  Imbatrinurea populatiei (spor natural negativ, migrarea tinerilor din comunitate);
 număr relativ mare al persoanelor în etate;
 Puține cadre cu studii superioare
 Lipsa interesului majorităţii populaţiei faţă de viaţa comunităţii
 Dispariția treptata a tradițiilor
 Lipsa liderilor vizibili
 Scăderea natalității;
 adaptarea mai lentă a populației mature și vîrstnice din sat, la schimbările și provocările lumii actuale în general și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special;
 capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei;

Oportunițati Amenințări
 existența unor reglementări care stipulează acordarea de facilități angajatorilor care crează noi locuri de muncă pentru șomeri, tineri absolvenți, etc;
 creșterea nivelului de calificare prin participarea la programe de pregătire profesională derulate în cadrul proiectelor finanțate din strainatate;  menținerea tendințelor migraționiste către centrele urbane și în strainatate a populației apte de muncă;
 accentuarea procesului de îmbătrînire în spaţiul rural;
 creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă;

2.2. Agricultura

Puncte tari Puncte slabe
 potențial semnificativ pentru agricultura ecologică;
 existenţa specialiștilor;
 Diversificarea producţiei agricole (floarea soarelui, sfecla de zahăr, porumb, livezi)
 Modernizarea tehnicii există un număr semnificativ de mici producători agricoli care doresc să-și aducă exploatația agricolă în zona profitabilității;
 patrimoniul natural variat;
 populația are oportunitatea de a lucra în domeniul agriculturii în cadrul gospodăriilor populației majoritare
 infrastructură slab dezvoltată;
 poluarea apelor de suprafață și subterane datorată lipsei canalizării şi deversărilor necontrolate de ape uzate menajere;
 Lipsa sistemului de irigare;
 lipsa certificării calității produselor locale în conformitate cu standardele europene, lipsa etichetelor ecologice;
 lipsa unui sistem de colectare şi valorificare a produselor agricole la nivel local ;
 număr insuficient de utilaje eficiente necesare în activitățile agricole;
Oportunitati Amenințări
 Colaborarea cu ONG-uri specializate cu capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;
 implementarea unor proiecte/ programe de mediu, pentru refacerea infrastructurii agricole;
 promovarea/ stimularea înființării asociațiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenurilor;

 cadrul legislativ nemotivațional pentru stimularea tinerilor calificaţi de a se stabili în spaţiul rural;
 legislaţie instabilă în domeniu, care dezarmează iniţiativele private;
 migrarea tineretului cu studii superioare şi lipsa de interes pentru agricultură;
 lipsa unor facilităţi privind acordarea de credite cu dobîndă redusă, a garanţiilor şi a perioadelor de graţie;

2.3. Infrastructura

Puncte tari Puncte slabe

 Existența unei bune infrastructuri de comunicații IT, telefonie fixă și mobilă;
 existența rețelei de alimentare cu energie electrică;
 existența de dotări sociale si medicale;
 existența unor zone peisajistice (relief,) de importanta turistică
 deschiderea APL pentru atragerea investițiilor;

 nu există rețea de apă, canalizare și stație de epurare;
 posibilități financiare reduse ale localnicilor pentru reabilitarea clădirilor;
 dotări insuficiente în infrastructura educațională, culturală și socială;
 insuficienţa drumurilor asfaltate din categoria celor sătești (asfaltat este 2,8 km din drumul central);
 lipsa unui parc public;
 lipsa unui teren de joacă pentru copii;
Oportunitati Amenințări
 programe finanțate din Fondurile Europene pentru infrastructură;
 dezvoltarea parteneriatelor la nivel naţional şi internaţional;
 existența rețelei de alimentare cu gaze naturale ;
 creșterea riscului abandonării și degradării fondului construit, prin emigrarea temporară a populației;
 lipsa interesului investitorilor pentru invesțitii in zona dată;

2.4. Economia
Puncte tari Puncte slabe

 Existenţa 4 agenţi economici în comerţ;
 existența forței de muncă disponibilă în sat, multe persoane apte și doritoare de a lucra;
 tradiții antreprenoriale de comerţ;
 existența de terenuri proprietate publică disponibile
 număr redus al persoanelor pregătite pentru diferite meserii (comerț, servicii, construcții, turism) prin cursuri de calificare/ specializare;
 forță de muncă nespecializată și cu mentalități neadaptate noilor cerințe ale pieței muncii;
 buget redus al APL, pentru susținerea proiectelor de investiție în resursa umană și a celor de dezvoltare locală;
 interes scăzut al agenților economici locali pentru formarea profesională a angajaților;
Oportunitati Amenințări
 programe finanțate din Fondurile Europene
 cofinanțare din resurse guvernamentale si raionale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale, a activităților generatoare de venit, a pregătirii resursei umane;
 diversificarea activităților economice, în special în sectorul serviciilor;
 extinderea pe piaţa Moldovei a tehnologiilor performante;
 valorificarea terenurilor agricole degradate şi nevaloroase;
 posibilitatea amenajării de trasee de turism  instabilitate legislativă, modificarea frecventă a legislației economice, legi stufoase;
 lipsa de protecționism a produselor locale;
 politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor (taxe și impozite numeroase);
 condiții meteorologice nefavorabile (inundații, secetă);
 adaptabilitatea scăzută la schimbare a agenților economici și a forței de muncă;
 capacitate redusă de susținere financiară a modernizării;
 invadarea pieței interne cu produse agricole ale țărilor beneficiare a unor fonduri substanțiale ale UE în ceea ce privește susținerea sectorului agricol;

2.5. Educatie, Cultura, Social, ONG
2.5.1. Invatamint

Puncte tari Puncte slabe
 structura organizatorică a instituțiilor de invațămînt sînt corespunzătoare la nivelul satului;
 Instruirea a165 copii în gimnaziul local (potențialul imobilului – 300 persoane)
 Implicarea în procesul educaţional a cadrelor dotate cu studii corespunzatoare
 Educaţia în grădiniţă a 80 copii (potentialul imobilului 80 persoane, reparată FISM 2011, 20015)
 Clădirea gimnaziului reparată şi parţial dotată (FISM 2008, FEE-2017);
 aplicarea corectă şi creativă a curricum-ului școlar.
 relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ;
 insuficientă implicare pentru creşterea imaginii şcolii;
 familiile elevilor nu sunt implicate suficient în activitatea de educație a copiilor.
 starea motivațională a cadrelor didactice și a elevilor este scăzută;
 Scăderea indicilor natalității
 stare materială precară şi nivel scăzut de cultură şi instruire al unor familii;
 Dotarea materială slabă a instituţiilor educaţionale;
 Necesitatea realizării unor lucrări de modernizare a clădirilor institutiilor educaţionale:
 Gimnaziul – dotarea cu echipament IT
 Gradiniţa – reparaţia acoperişului, terenului de joaca;
Oportunitati Amenințări
Factorul politic
 o bună colaboare cu DÎTS Ocnița;
 existența Programului Guvernamental de acordare a unor produse alimentare elevilor din clasele primare
 existența programului de acordare de rechizite școlare gratuite;
Factorul economic
 infuzia de resurse financiare în școală din bugetul de stat;
 disponibilitatea unor instituţii și agenți economici de a veni în sprijinul şcolii; Actorul politic
 incoerența politicilor educaționale la nivel național;
 lipsa unor politici educaționale consecvente cu ținte și strategii clare care să fie urmărite indiferent de partidul de la guvernare;
 motivarea morală și salarială nu ajută cadrul didactic în activitate;
 programe școlare prea încărcate;
 formarea inițială a cadrelor didactice este deficitară.
Factorul economic
 scăderea nivelului de trai (elevi, profesori, părinți);

2.5.2. . Cultura, Cultele, Activități sportive și asanare

Puncte tari Puncte slabe

 Activeaza 3 cercuri
 Alocarea finanţării statelor de personal în domeniul culturii;
 biblioteca comunală acordă acces gratuit la internet pentru toata populația comunei;
 includerea bibliotecii în programul naţional Novoteca;
 beneficierea bibliotecarilor de instruiri in domeniul servicii publice  căminul cultural este în stare nefuncţională pe timp de iarnă;
 fonduri insuficente pentru reabilitarea și modernizarea tuturor clădirilor ce adăpostesc lăcașuri de cultură;
 Nevalorificarea potentialului zonei cu puternice tradiții în domniul cultural și spiritual;
 participare scăzută a cetățenilor la acțiuni/ activități de interes cultural;
Oportunitati Amenințări
 stimularea creativității și inițiativei locale prin revigorarea și valorificarea tradițiilor cultural – artistice (șezători, hore, etc);
 atragerea de surse de finanțare pentru conservarea și modernizarea obiectivelor culturale de pe raza satului;
 dezvoltarea programelor de înfrățire cu localități din țară și/ sau străinătate – Ucraina, România, Polonia;
 dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul cultural precum organizarea unui festival dedicat tradițiilor autohtone;  buget insuficient alocat activităților culturale;
 subfinanțare a achizitiilor de carte;
 calamități naturale;

2.5.3. Servicii sociale

Puncte tari Puncte slabe
 informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat;
 administrația locală asigură servicii pentru protecția social:
 activitatea un asistent social comunitar
 15 beneficiari sunt deserviți de 2 lucrători sociali  pondere mare a populației cu nevoi de asistare;
 personal insuficient angajat în structurile de resort ale administrației publice locale;
 insuficientă implicare a societății civile;
 nivelul de trai scăzut a populației;
Oportunitati Amenințări
 existența la nivel național, de programe consistente destinate asistenței sociale;
 posibilitatea înființării unor structuri ale economiei sociale;
 existenţa unor finanţatori străini în domeniul susţinerii categoriilor defavorizate;  migrația în străinătate a unui număr ridicat de persoane active, a condus la apariția fenomenului copiilor care sunt în grija bunicilor/ rudelor și care necesită înființarea unor servicii-suport noi;

2.5.4. Asociații obștești

Puncte tari Puncte slabe
 activitatea asociaţiei Părinţilor şi Pedagogilor
 relizarea FISM -1 (reparatia capitală a gradiniţei), FISM -2 (reparaţia blocului 2 al gradinitei).
 Lipsa de ONG;
 Lipsa voluntarilor și a culturii voluntariatului;
 insuficient personal motivat şi instruit în întocmirea și implementarea proiectelor eligibile;
Oportunitati Amenințări
 pregătirea şi adoptarea unui acord – cadru de cooperare între Primărie şi O.N.G.-urile care ar putea susţine dezvoltarea comunitară;
 promovarea O.N.G.-urilor care ar avea o activitate semnificativă pentru comunitate;
 resurse limitate/ inexistente pentru asigurarea cofinanțării pentru proiecte;

2.6. Sănătate
Puncte tari Puncte slabe
 existența și functionarea a Oficiului medicilor de familie;
 activitatea 1 medic de familie , 3 asistente medicale si 1 infermieră
 existent CMF în or.Otaci la 10 km distanţă
 Existenţa bazei de date a cetatenilor satului
 lipsa serviciilor de stomatologie în cadrul CMF;
 dotare insuficientă și sub standarde a OMF;

Oportunitati Amenințări
 linii de finanţare externe în vederea cofinanţării.

 costuri ridicate ale serviciilor medicale;
 legislație fluctuantă în domeniu;
 alocații nesubstanțiale pentru domeniul sănătății

2.7. Mediu si Turism

Puncte tari Puncte slabe
 potențial ridicat pentru practicarea unei agriculturi ecologice durabile și a ecoturismului;
 oportunităţi de valorificare a energiei alternative
 aspectul natural al zonei, potențial peisajistic;
 existenţa unor izvoare de apă;
 potențial pentru dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor aromatice şi medicinale;
 grad de poluare a solului şi a aerului scăzut;  lipsă dotări moderne pentru actualul sistem de gestionare a deșeurilor;
 Atitudinea nepăsătoarea față de izvoare;
 Lipsa sistemului de colectare a deşeurilor menajere,
 lipsa unui sistem public de canalizare;
 deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamenajate;
 izolarea termică a locuințelor/ clădirilor este necorespunzătoare;
 lipsa unor amenajări ambientale substanțiale (parcuri, scuaruri);
 lipsa unui sistem adecvat de iluminat public ecologic;
 Lipsa abilităților în accesarea fondurilor externe;
Oportunitati Amenințări
 existența unei politici naţionale de promovare a protectiei mediului;
 existența fondurilor UE pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului înconjurător (împădurirea terenurilor degradate, eliminarea eroziunii și curățirea cursurilor de apă, conservarea biodiversității, promovarea agriculturii ecologice, gestionarea deşeurilor reciclabile);  calamităţi naturale (temperaturi extreme, secetă);
 neutilizarea/ utilizarea cu dificultate a fondurilor nerambursabile (datorită dificultăților de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului, nerealizarea proiectului privind sistemul public de alimentare cu apă și canalizare, poluarea apelor și solului;
 reducerea investițiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;

2.8. Administrația publica

Puncte tari Puncte slabe
 Existența unui segment de populație pregătit profesional;
 Statele completate
 Regulamente de functionare
 implicarea activă a angajatilor primăriei în problemele comunității;
 deschiderea administrației actuale către investiții;
 legislație insuficient cunoscută de către personalul din instituțiile publice, ca urmare a numărului mare de schimbări legislative;
 slaba pregatire a spatiului pentru functionare a APL:
 Lipsa incalzirii
 Lipsa cabinetelor separate pentru specialiști
 Clădirea necesită reparaţie de termoizolare

Oportunitati Amenințări
 dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate;
 posibilitatea accesării de fonduri guvernamentale și europene pentru organizarea de sesiuni de instruire pe diverse domenii de activitate;
 practicarea unor politici discriminatorii în alocarea resurselor locale;
 nivel redus al autonomiei locale în actul administrativ

PARTEA III. VIZIUNEA, DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE
3.1 Definirea viziunii și misiunii
Notă: Declaraţia de viziune a fost formulată ţinînd cont de aspiraţiile şi dorinţele cetăţenilor satului Sauca raionului Ocnița din diverse pături sociale, precum şi ţinînd cont de viziunea autorităţiilor locale.

VIZIUNEA STRATEGICĂ: Sauca – sat prosper cu o economie dinamică, cu un mediu economico-social competitiv, stabil şi diversificat, cu un trai decent, cu spaţii verzi şi mediu atractiv pentru turişti şi investori, capabil să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din localitate.

MISIUNEA APL: Consiliul sătesc Sauca în colaborare cu APL va contribui la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investori, asigura gestionarea resurselor disponibile întru îmbunătățirea calității serviciilor social-culturale și dezvoltarea infrastructurii turistice.

Valorile
Întru atingerea viziunii şi realizarea misiunii stabilite, cetăţenii satului Sauca şi administraţia publică locală vor respecta următoarele valori comune:

• Transparenţa. Acţiunile întreprinse de administraţia publică locală vor avea în centrul atenţiei cetăţeanul, nevoile sale şi mediul în care acesta trăieşte. Fiecare persoană are acces liber şi imediat la informaţii privind drepturile sale fundamentale şi alte drepturi stabilite prin lege, precum şi şansa de a influenţa la deciziile care îi pot afecta viaţa. Membrii comunităţii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să participe în acest proces de planificare şi implementare a priorităţilor satului şi să contribuie la dezvoltarea acestuia.
• Responsabilitate și competență. Asumarea obligaţiilor de a efectua acţiunile pînă la sfîrşit de către responsabilii de implementarea strategiei de dezvoltare, cu asumarea răspunderii pentru consecinţe. Implicarea în rezolvarea problemelor satului a persoanelor care au cunoştinţe şi abilităţi necesare, sunt investiţi cu exercitarea acestor atribuţii şi responsabili pentru acţiunile lor.
• Respectul pentru demnitatea umană, libertatea alegerii şi egalitatea de şanse. Viitorul strategic al satului Sauca se bazează pe respectul pentru demnitatea umană, garantînd dezvoltarea liberă şi deplină a fiecărui individ şi a personalităţii sale. Opţiunea fiecărei persoane cu privire la rolul pe care doreşte să îl joace în dezvoltarea satului Sauca va fi respectată.
• Respectarea confidenţialităţii. Toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii au obligaţia de a lua toate măsurile posibile şi legale pentru a se asigura că datele şi informaţiile personale ale utilizatorilor de servicii publice nu sunt furnizate sau făcute publice fără acordul scris al persoanei.
• Toleranță și incluziune. Respectarea echităţii de gen şi participării incluzive a tuturor grupurilor de cetăţeni. Asigurarea accesului la informare, expunere şi implicare în viaţa publică a satului şi în procesul de luare a deciziilor la nivel local a femeilor, persoanelor cu dezabilităţi, persoanelor în etate, etc.
• Respectul față de cei vîrstnici.
• Păstrarea și valorificarea tradițiilor populare. Respectarea obiceiurilor şi datinilor fac viaţa cetăţenilor mai corectă, iar imaginea satului mai atrăgătoare, atît pentru cetăţenii acestuia, cît şi pentru turişti.
• Dezvoltarea creativă a copiilor.
Obstacolele în realizarea viziunii satului Sauca
• Instabilitatea economică şi politică;
• Criza financiară din țară;
• Lipsa autonomiei financiare şi surselor de dezvoltare suplimentare;
• Resurse locale naturale insuficiente;
• Sectorul IMM slab dezvoltat;
• Oportunităţi de dezvoltare nevalorificate;
• Capacități reduse de atragere a investițiilor și fondurilor externe;
• Exodul populaţiei active din sat;
• Infrastructura deteriorată.

III.2. Directiile strategice de dezvoltare și obiectivele specifice:
3.2.1. Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice.
O.S. 1.1 Îmbunătăţirea administrării serviciilor publice.
• Instruirea şi perfecţionarea continuă a consilierilor şi funcţionarilor publici;
• Organizarea şi desfăşurarea permanentă a sondajelor de opinie publică;
• Identificarea, elaborarea, implementarea și evaluarea proiectelor de finanțare;
• Organizarea vizitelor de studiu şi schimbului de experienţă în managementul public.
O.S. 1.2 Dezvoltarea infrastructurii drumurilor, urbanism şi amenajarea teritoriului.
Conform Strategiei Nationale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012 – 2020 (SND 2012 – 2020), drumurile mai bune influențează direct creșterea și dezvoltarea economică prin mai multe căi, numite canale de influență.
Astfel, principalele beneficii, aranjate în ordine descrescătoare, sunt:
• Reducerea costului de operare a vehiculelor (COV), în care intră combustibilul și reparațiile economisite din cauza că drumul este mai bun.
• Reducerea timpului petrecut în drum de populație, care poate fi ulterior utilizat în scopuri productive sau pentru recreare.
• Reducerea accidentelor.
• Trafic adițional atras, inclusiv internațional.
• Efectele terțe, mai puțin tangibile, precum creșterea investițiilor străine directe și a turismului în urma atractivității mai bune a țării.

În anul 2014 a fost elaborat Programul Regional Sectorial în sectorul Drumuri Regionale și Locale în RD Nord (PRS DRL în RD Nord), care stabilește unele priorități la nivel regional și local privind renovarea drumurilor și planifică acțiuni prioritare în acest sector.
Măsuri şi acţiuni prioritare necesare la nivel local:
• Îmbunătăţirea căilor de acces prin reconstrucţia drumurilor de la Sauca spre alte localități.
• Îmbunătăţirea căilor de acces spre punctele de colectare a producției agricole.
• Îmbunătăţirea căilor de acces spre terenurile agricole amplasate în afara localității.
• Amenajarea teritoriilor publice pentru atragerea investiţiilor strategice, inclusiv prin sporirea accesibilităţii lor.
• Reabilitarea trotuarelor pietonale

O.S. 1.3 Elaborarea proiectului de construcție a sistemei de alimentare cu apă și canalizare.

La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile Strategiei de Aprovizionare cu Apă și Canalizare a RM (revizuită în anul 2012), Planului Regional Sectorial (PRS) în Apă și Canalizare (aprobată in iunie 2014) și Strategiei de Dezvoltare Regională a RD Nord (SDR Nord) 2016 – 2020.
Conform SDR Nord pentru 2016 – 2020 alimentarea cu apă potabilă calitativă este un imperativ al regiunii, iar raionul Ocnița este implicat deja în cooperări regionale pe acest segment.
Prioritățile de bază în acest domeniu ar trebui să includă:
• Profesionalizarea serviciilor publice în sectorul AAC.
• Promovarea principiilor economiei de piaţă.
• Promovarea prestatorilor de servicii AAC eficienţi.
• Efectuarea Studiilor de Fezabilitate în sectorul apă și canalizare.
• Elaborarea proiectului de construcție a sistemului de alimentare cu apă și canalizare.
• Construcția stației de tratare a apelor uzate.
Acţiuni prioritare necesare la nivel local:
a) Proiectarea și construirea rețelei de apă si canalizare pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor la servicii calitative,
b) Proiectarea și construcția stației de epurare;
c) Campanii de ecologizare a cursurilor de apă, în special primăvara, la topirea zăpezilor și începerea ploilor torențiale;
d) Lucrari de regularizare a cursurilor pîraielor în zonele cu potențial mare de inundabilitate;
f) Editarea de materiale informative privind consumul rațional de apă, colectarea selectivă a deseurilor, păstrarea cursurilor de apă curate etc;

O.S. 1.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide.
Pentru dezvoltarea serviciului de management al deșeurilor solide (MDS) Consiliul sătesc Sauca va aplica prevederile Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS MDS pentru RDN) care recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să creeze la nivel regional asociaţii de management al deşeurilor solide, care vor urmări realizarea în comun a proiectelor de investiţii publice de interes zonal sau regional, în conformitate cu strategiile regionale de management integrat al deşeurilor.

Conform PRS de MDS raionul Ocnița face parte din Zona 8 a MDS, care include raioanele Briceni, Edinet, Ocnita si Donduseni din RD Nord. Această Zonă este una prioritară pentru crearea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivel de regiune. In anul 2016 a fost selectat un amplasament pentru depozitul regional de deșeuri pe teritoriul or. Dondușeni. În anul 2017 în zona 8 MDS a fost elaborat Studiul de fezabilitate (SF) și Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Acceptarea acestor documente de către APL din cele 4 raioane va crea premise pentru elaborarea documentației tehnice pentru proiect cu accesarea ulterioara a resurselor financiare necesare.

Conform Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027 precum şi a Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS MDS pentru RDN) administrația publică urmează să-şi alinieze acţiunile de la nivel local cu prioritățile stabilite în acest domeniu:
• Crearea asociaţiilor intercomunale (interraionale) pentru implementarea unui management integrat al deşeurilor la nivel intercomunal/ interraional;
• Crearea sistemelor de colectare a deşeurilor prin procurarea containerelor şi amenajarea staţiilor de transfer, introducerea şi extinderea colectării selective la sursă;
• Crearea reţelelor de colectare a anvelopelor uzate prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor, centrelor comerciale, parcărilor;
• Crearea reţelei de colectare separată a bateriilor şi acumulatoarelor uzate de la utilizatori/ populaţie prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor;
• Desfăşurarea programelor de instruire în gestionarea deşeurilor, inclusiv pentru cele periculoase.
Masurile și actiunile recomandate sunt:
1. Achizționarea unor pubele pentru categorii de deșeuri;
2. Crearea unor centre de colectare a deseurilor pe categorii;
3. Editarea de materiale de informare privind colectarea selectivă a deșeurilor;
4. Actiuni pentru atragerea copiilor și tinerilor în activităti cu caracter ecologic, inițierea participanților în voluntariatul pentru mediu.
5 Amenajarea unei gunoisti autorizate și lichidarea gunoiștilor neautorizate din teritoriu.

O.S. 1.5 Modernizarea sectorului energetic şi implimentarea managementului de eficienţă energetică.
Promovarea și asigurarea eficienței energetice în sectorul public este reglementat de un șir de legi și strategii naționale și regionale:
• Legea nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică reglementează activităţile care au drept scop reducerea intensităţii energetice a economiei naţionale şi diminuarea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului.
• Strategia Energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, adoptată prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 102 din 5 februarie 2013, menţine obiectivele de eficienţă energetică drept prioritate pentru ambele perioade: 2013 – 2020 şi 2021 – 2030. Strategia prevede ghidări specifice privind dezvoltarea sectorului energetic din Moldova în vederea furnizării unei baze pentru creşterea economică şi bunăstarea socială.
• Planul Naţional de Acţiuni în Domeniul Eficienţei Energetice pentru anii 2013 – 2015 detaliază măsurile propuse pentru eficienţa energetică în sectorul public, după cum urmează:
– Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor;
– Promovarea clădirilor al căror consum energetic este aproape de zero;
– Promovarea companiilor de prestare a serviciilor energetice;
– Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale;
– Creşterea eficienţei energetice în sectorul public.
• Programul Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS in EE pentru RDN) a fost aprobat în luna februarie 2014 și stabilește prioritățile pentru asigurarea eficienței energetice a clădirilor publice din Regiunea de Dezvoltare Regionala Nord.
Cerintele dezvoltării durabile sunt legate de eficienta energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat și încălzit, astfel încât sunt prioritare următoarele măsuri pe termen mediu și lung:
1. Reducerea pierderilor de energie termică la nivel de imobile publice, iar apoi și în gospodăriile individuale;
2. Introducerea sistemelor ecologice de iluminat și încălzit;
3. Campanii de informare și conștientizare a populației.

Principalele actiuni în cadrul celor trei măsuri menționate sunt:
a) Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuințelor de către populație;
b) Campanii de informare și constientizare a populatiei, în special la lansarea programelor tip „Economia verde”;
c) Realizarea unui studiu privind întroducerea centralelor pe biomasă sau rumeguș pentru încălzirea instituțiilor;
d) Reabilitarea termică a instituțiilor (anvelopa clădirilor);Implementarea „achizițiilor verzi” în cadrul instituțiilor publice;
e) Înfiintarea unor sisteme de alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare;
j) Termoizolarea clădirii primăriei;
z) Termoizolatrea Căminului Cultutal.

D.S. 3.2. Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă.

O.S. 2.1 Eficientizarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi asigurarea unei educaţii de calitate.
La realizarea acestui obiectiv urmează a fi aplicate prevederile unor Strategii și Hotărîri de Guvern: Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 – 2020 „Educaţia-2020”, Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Învăţământului public şi serviciile de educaţie, Hotărîrea de Guvern cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, etc.
Conform Strategiei Sectoriale Educaţie de Dezvoltare pentru anii 2012 – 2020 stabileşte direcţiile prioritare de dezvoltare a educaţiei din Republica Moldova şi a mecanismelor de realizare a acestora; asigurarea unei dezvoltări durabile a sistemului de educaţie în vederea formării unei personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului social-economic al ţării.
Strategia este organizată în baza a trei piloni: acces, relevanță, calitate. Strategia este orientată spre rezultate și abordează problemele și soluțiile atît pe trepte de învătămînt, cît și pe subiecte transversale. După consultarea și definitivarea Strategiei, Ministerul Educației va elabora un Plan de acțiuni pe termen scurt și mediu, care va detalia acțiunile prioritare și va stipula termenii de implementare, instituțiile responsabile și indicatorii de monitorizare. Strategia de dezvoltare a raionului Ocnița include obiective și acțiuni specifice în mare parte pentru învățămîntul gimnazial și liceal, deoarece pe acest segment APL de nivelul II are resurse și responsabilități directe de asigurare a educatiei și instruire a copiilor și tinerilor.
Obiectivele de bază incluse în aceste documente strategice se referă la:
• Asigurarea dezvoltării durabile a sistemului educaţional în vederea formării unei personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului social-economic al ţării;
• Sporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu școlar prietenos și protectiv și prin consultarea elevilor și părinților în procesul de luare a deciziilor;
• Stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare a educaţiei în R. Moldova şi a mecanismelor de realizare a acestora;
• Creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încît resursele disponibilizate să fie redirecţionate pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, inclusiv prin investiții în personalul didactic, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățămînt;
• Sporirea eficienţei sistemului educaţional, extinderea şi diversificarea ofertelor educaţionale prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale;
• Extinderea şi diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi din perspectiva formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu nevoile persoanei raportate la necesităţile socioeconomice;
În sat există 1 gimnaziu și 1 grădiniță. În ansamblu, există o tendință descrescătoare a numărului de copii și adolescenți înscriși în cadrul celor doua unități educaționale, aspect care afectează în mod negativ procesul educațional.
Gimnaziul și gradinița partial au fost reabilitate în ultimii ani, dar cu toate acestea necesita dotări suplimentare. Astfel, se recomandă măsuri de reparație capitală în incinta gimnaziului, schimbarea acoperișului la grădinița de copii. Alte masuri ar fi:
1. Crearea Centrului de tineret multifunctional
2. Lucrări de reparație a gimnaziului în interior, dotarea cu echipament IT,
3. Lucrari de reparatie a gradiniței – reparaţia acoperişului, terenului de joaca pentru copii;
4. Continuarea activitătilor de dotare a unităților cu material didactic și IT;
5. Activităti de dezvoltare a resurselor umane din învătământ prin motivarea și implicarea în proiecte, inlcusiv în parteneriat cu ceilalți actori locali.

O.S. 2.2 Promovarea politicilor de tineret şi implicarea tinerilor în viaţa comunitară.
Pentru atingerea obiectivului specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014 – 2020. Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014 – 2020 (în continuare Strategie) este al treilea document strategic pe ţară în domeniul politicilor de tineret. Strategia trasează direcţiile prioritare de dezvoltare ale sectorului de tineret pentru următorii şapte ani şi defineşte un plan specific de acţiuni. Acest document prevede implicarea directă a tinerilor, lucrătorilor şi organizaţiilor de tineret şi alţi actori de imediată tangenţă, în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării.
Pentru atingerea scopului propus au fost definite patru obiective generale:
1. Promovarea participării tinerilor la procesele decizionale în dezvoltarea sectorului de tineret, astfel ca politicile şi acţiunile care îi vizează să fie cît mai prietenoase şi aproape de necesităţile reale ale tinerilor, inclusiv celor din grupurile cu posibilităţi reduse.
2. Diversificarea şi consolidarea serviciilor pentru tineri care ar reprezenta un instrument efectiv de dezvoltare maximă a potenţialului fiecărui tînăr şi realizarea unei vieţi împlinite în Republica Moldova.
3. Dezvoltarea oportunităţilor economice pentru tineri în scopul asigurării unui trai decent prin lărgirea posibilităţilor de angajare, venit salarial adecvat şi posibilităţi economice cît mai variate în contextul Republicii Moldova.
4. Consolidarea sectorului de tineret prin fortificarea cadrului legal de constituire şi funcţionare a mecanismelor de reglementare a activităţii actorilor din sectorul de tineret, astfel ca aceştia să presteze servicii calitative tinerilor şi instituţional recunoscute.
Îmbunătătirea unei asemenea activităti este esențială și necesită următoarele trei categorii de resurse:

Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:
1. Cresterea transparenței și credibilității în fața cetățenilor
2. Dezvoltarea instituțională
Astfel, principalele acțiuni promovate de administrația locală sunt următoarele:
a) Amenjarea unei „cutii a primarului”, adresă e-mail pentru sesizări, propuneri ale cetățenilor;
b) Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării și reducerii barierelor administrative pentru cetățeni;
c) Actualizarea permanentă a paginii VEB a Primăriei;
d) Lansarea unui buletin informativ trimestrial.
Modernizarea instrumentelor de lucru
Pentru asigurarea succesului și eficientei unei administrații publice este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicații sau programe informaționale pentru îmbunătățirea nivelului de colectare a impozitelor și taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenta financiar contabilă etc., precum și dotarea cu echipamente ITC, birotică.
Măsuri în cadrul obiectivului:
1. Modernizarea bazei materiale a administrației publice locale.
2. Modernizarea bazei informationale a administrției publice locale.
Cele mai importante acțiuni care pot fi realizate în cadrul acestui obiectiv sunt:
a) Achiziționarea de echipamente de informare și comunicare pentru accesul larg al
cetătenilor la informații de interes public;
b) Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informațional și instruirea personalului implicat;
c) Dotarea cu echipamente moderne, pachete software pentru eficientizarea activității personalului administrativ.

O.S. 2.3 Reabilitarea infrastructurii sportive şi promovarea unui mod sănătos de viaţă.
La realizarea obiectivului respectiv este necesară aplicarea prevederilor Strategiei de Dezvoltare a Culturii Fizice și Sportului în Republica Moldova 2015 – 2020.
Obiectivele principale ale acestei Strategii sunt următoarele:
• Creșterea numărului de persoane care practică sportul în comunități pînă la limita de 30 la sută în anul 2020;
• Reformarea sistemului de predare-învățare a educației fizice în instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, astefl încît anual, numărul de copii care practică sportul pentru toți, să crească pînă la 60% din totalul elevilor, pînă în 2020;
• Asigurarea condițiilor pentru practicarea activităților sportive de către persoanele cu nevoi speciale, astfel încît minimum 20% dintre persoanele cu nevoi speciale să practice sportul în mod regulat;
• Asigurarea bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea optimă a activităților sportive, astfel încît 50% din populație să aibă acces la infrastructura sportivă;
• Stimularea practicării sportului de performanță astfel încât rezultatele sportivilor moldoveni, la competițiile internaționale să crească;
Îmbunătățirea sistemului de management al sportului, astfel încît 100% din instituții să funcționeze în baza managementului bazat pe performanță în 2020.
Măsurile și acțiunile primite
Amenajarea stadionul satului
1.Sădirea copacilor în jurul stadionului
2.Plasarea scaunelor pentru spectatori
3.Îngrădirea stadionului cu gard
4.Reparația unei săli din incinta CC pentru tenis

O.S. 2.4 Modernizarea instituţiilor culturale şi diversificarea serviciilor de agrement.
Petru atingerea obiectului specific respectiv urmează a fi aplicate prevederile Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii Moldova: 2013 – 2020 „Cultura XXI/20” și a Hotărîrii de Guvern nr. 271 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a culturii „Cultura 2020” şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia.
Prioritățile acestor documente se referă la:
• Dezvoltarea infrastructurii culturale;
• Valorificarea la maximum a potenţialului cultural al comunităţii;
• Fortificarea abilităţilor manageriale ale administratorilor culturali, atît din sectorul de stat, cît şi din cel privat;
• Dezvoltarea serviciilor interactive de bibliotecă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
• Stoparea procesului de degradare a patrimoniului cultural prin crearea unui sistem modern şi eficient de conservare şi punere în valoare a patrimoniului;
• Modernizarea societăţii prin promovarea creativităţii artistice;
• Crearea condiţiilor şi mecanismelor favorabile dezvoltării industriilor culturale;
• Promovarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural;
• Rentabilizarea activităţii instituţiilor de cultură prin modernizarea managementului cultural;
• Reformarea sistemului şi principiului de finanţare a culturii pe bază de proiecte şi priorităţi naţionale;
• Instituirea sistemului transparent şi participativ de administrare a procesului cultural;
• Completarea colecţiilor, evidenţa, conservarea şi restaurarea muzeelor locale;
• Eficientizarea procesului de colectare a datelor, analiză şi monitorizare a mediului cultural prin crearea Sistemului Informaţional Integrat „Cultura electronică”.
Măsuri care pot fi realizate:
1.Consolidarea bazei materiale din domeniul cultural:
Punerea în valoare si reconstructia capitala a căminului cutural cu utilizarea spatiilor acestora pentru activităti culturale, extrașcolare, de informare și comunicare:
a) Înființarea unui Centru de informare și Documentare pentru educația Adulților în cadrul bibliotecii-Novoteca;

2. Consolidarea identității culturale și sporirea sentimentului de apartenență la spațiul social-cultural pentru locuitorii satului :
a) Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a
tradițiilor și obiceiurilor locale: festival anual, inițierea atelierelor de meșteșugărit, șezători,etc.
b) Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură și crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură;
c) Colaborarea fructuoasă cu asociațiile culturale;
d) Elaborarea unor programe pentru promovarea valorilor culturale locale;
e) Participarea la evenimente culturale raionale;
f) Dezvoltarea de parteneriate educațional – culturale;
g) Promovarea rețelelor culturale și susținerea culturii locale existente prin sprijinirea talentelor și artiștilor locali;
3.Reparația muzeului „Petru Zadnipru” și reabilitarea parcului din jur.

D.S. III.3. Asigurarea calităţii serviciilor sociale şi medicale prin dezvoltare, extindere şi modernizare.

O.S. 3.1 Diversificarea şi modernizarea serviciilor de asistenţă socială de calitate.
În conformitate cu Planul de acţiuni privind realizarea Observaţiilor şi recomandărilor Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale pe marginea celui de-al doilea Raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale pe anii 2012 – 2015 sunt planificate:
– Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare a serviciului universal, care va oferi dreptul tuturor locuitorilor Republicii Moldova, inclusiv a păturilor social vulnerabile, de a beneficia de setul minim de servicii de comunicaţii electronice de un anumit nivel de calitate şi la preţuri accesibile;
– Suport pentru desfăşurarea activităţilor de mobilizare a comunităţii pentru respectarea drepturilor femeilor infectate/afectate HIV/SIDA, precum şi promovarea activităţilor de prevenire în rîndul femeilor vulnerabile HIV;
– Contracararea descreşterii ratelor de şcolarizare a copiilor din învăţămîntul primar şi secundar, inclusiv a copiilor cu dizabilităţi şi celor din familii socialmente vulnerabile;
– Asigurarea accesului tuturor copiilor la educaţie, inclusiv a copiilor cu disabilităţi şi celor din familii socialmente vulnerabile, în special din localităţile rurale, etc.
Măsuri de dezvoltare în această direcție:
Se va urmări în primă fază încheierea unui parteneriat cu autoritătile raionale din domeniul asistentei socială și cu organizatii sau asociatii cu acest obiect de activitate.
In această direcșie sunt prevăzute urmatoarele acțiuni :
a) Parteneriate cu autoritătile publice și ONG-urile de profil pentru crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu precum și pentru alte activități de asistență;
b) Proiectarea unui centru de zi pentru persoane vîrstnice;
c) Crearea unui program de măsuri concrete în vederea sprijinirii grupurilor supuse riscului de excluziune socială;
d) Deschiderea unei cantine sociale;
e) Elaborarea unei strategii de menținere durabila a activității centrului.

O.S.3.2 Susţinerea persoanelor cu disabilițăţi şi promovarea politicilor de incluziune socială.
Pentru realizarea acestui obiectiv urmează a fi aplicate prevederile Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi.
Legea respectivă reglementează drepturile persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora, garantării posibilităţii participării lor în toate domeniile vieţii fără discriminare, la un nivel identic cu ceilalţi membri ai societăţii, avînd ca bază respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Scopul prezentei legi este de a stabili garanţii, a proteja şi promova drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale familiilor acestora.
Măsurile prevăzute de prezenta lege conduc la realizarea următoarelor obiective:
a) prevenirea apariţiei dizabilităţii;
b) reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi;
c) participarea activă a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii;
d) creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi;
e) creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora;
f) stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi;
g) dezvoltarea serviciilor sociale adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;
h) crearea şi asigurarea condiţiilor adecvate de educaţie, instruire şi pregătire profesională a persoanelor cu dizabilităţi;
i) evitarea sau eliminarea oricăror forme de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi.
Măsurile ce pot fi realizate:
1. Dezvoltarea serviciilor sociale adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;
2.Construcția căilor de acces pentru persoanae cu dezabilități în instituțiile publice.

O.S.3.3 Sporirea calității în domeniul sănătății publice.
Pentru atingerea obiectivului specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014 – 2020, a Strategiei e-Sănătate 2020, a Strategiei sectoriale de cheltuieli in domeniul ocrotirii sănătății, altor documente strategice din domeniu.
Prioritatile incluse în aceste documente strategice se referă la:
• Eficientizarea şi consolidarea sistemelor de supraveghere a sănătăţii populaţiei pentru a identifica problemele de sănătate şi a furniza informaţii relevante, veridice şi în timp util pentru decizii şi acţiuni în domeniul sănătăţii publice;
• Fortificarea sistemului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţe în sănătatea publică prin intermediul abordării integrate a pericolelor;
• Asigurarea protecţiei sănătăţii prin eficientizarea controlului factorilor de risc comportamentali şi de mediu;
• Adoptarea unor comportamente sănătoase de către populaţia Republicii Moldova prin implementarea măsurilor eficiente şi coordonate de promovare a sănătăţii de către diferite sectoare la nivel naţional şi local;
• Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin diminuarea factorilor de risc şi asigurarea accesului echitabil al populaţiei la servicii de prevenire primară, secundară şi terţiară;
• Îmbunătăţirea mecanismelor de colaborare intersectorială cu definirea clară a responsabilităţilor a sectorului de sănătate şi altor sectoare în implementarea operaţiunilor esenţiale de sănătate publică;
• Asigurarea cu resurse umane suficiente şi competente în domeniul sănătăţii publice prin fortificarea sistemului de formare pentru realizarea operaţiunilor esenţiale de sănătate publică;
• Ajustarea structurii organizaţionale şi îmbunătăţirea finanţării serviciului de supraveghere a sănătăţii publice pentru a realiza operaţiunile şi serviciile esenţiale de sănătate publică în colaborare cu alte sectoare;
• Consolidarea cercetărilor în domeniul sănătăţii publice pentru a asigura fundamentarea politicelor în baza dovezilor ştiinţifice.
Informarea și conștientizarea populației sau a unor categorii specifice cu privire la păstrarea și îmbunătățirea stării de sănătate publică, precum și la prevenirea comportamentelor antisociale
a) Încheierea unor parteneriate cu instituțiile de furnizare a serviciilor sociale în
vederea derulării unor campanii de informare și conștientizare adresate
angajatorilor, pentru schimbarea atitudinilor sociale și a stereotipurilor cu privire la
grupurile vulnerabile;
b) Parteneriate cu autoritățile în domeniu și medicii care profesează în sat pentru realizarea unor campanii privind consecințele consumului de alcool, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală, accidente și prim ajutor, asistentă medicală;
c) Program de promovare și îmbunătătire a condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de învățământ.

D.S. IV. Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic.
O.S. 4.1 Educaţia continuă a cetăţenilor privind protecţia mediului ambiant.
Prioritatea acestui obiectiv rezidă din faptul că mediul înconjurător, cadrul natural, constituie o premisă importantă în desfăsurarea oricărei activităti a comunitatii. Obiectivul specific formulat răspunde cerintelor Strategiei de Dezvoltare Regionala Nord, Prioritatea III “Imbunatatirea factorilor de mediu și a atractivitații turistice”, iar masurile precizate urmăresc implementarea acestui obiectiv:
• Sporirea accesului la informația de mediu și promovarea educației ecologice;
• Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor solide, inclusiv colectarea separată, reciclarea și crearea depozitelor moderne de stocare a deșeurilor nereciclate, construcția unei uzine de prelucrare a deșeurilor în regiune;
• Sporirea securității ecologice în regiune, prin promovarea activităților de stopare a degradării solurilor, de reabilitare a bazinelor acvatice, de extindere a ariei forestiere și prin elaborarea unor programe de anticipare și răspuns la stările extreme de vreme.
Crearea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor și depozitarea temporară a acestora pana la depunerea lor finală:
Masurile și actiunile recomandate sunt:
1. Achizționarea unor pubele pentru categorii de deșeuri;
2. Crearea unor centre de colectare a deșeurilor pe categorii;
3. Editarea de materiale de informare privind colectarea selectivă a deșeurilor;
4. Acțiuni pentru atragerea copiilor și tinerilor în activități cu caracter ecologic, inițierea participanților în voluntariatul pentru mediu.
5 Amenajarea unei gunoiști autorizate și lichidarea gunoiștilor neautorizate din teritoriu.

O.S. 4.2 Protecția și conservarea zonelor naturale în sensul menținerii biodiversității și valorificării durabile a resurselor naturale.
Conform Strategiei Naţionale de Mediu 2013 – 2023 este necesară aprobarea unei viziuni strategice în domeniul protecției mediului care să garanteze populației Republicii Moldova dreptul la un mediu durabil nepoluat şi sănătos în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social.
Strategia include un set de obiective și măsuri care vor asigura realizarea reformei sectorului de mediu, îmbunătățirea sistemului de management, utilizare rațională și protecție a resurselor naturale, crearea și asigurarea funcționării unui sistem adecvat de gestionare a deșeurilor; reducerea impactului negativ al activității economice asupra mediului și îmbunătățirea măsurilor de prevenire a poluării mediului (ESM, EIM, expertiză, autorizare), crearea unui sistem eficient de monitoring și control al calității mediului; promovarea Dezvoltării Economice Verzi la scară naţională prin integrarea prevederilor de mediu în alte documente sectoriale, asigurarea accesului la informația de mediu și promovarea educației pentru dezvoltare durabilă; diminuarea impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; reducerea riscurilor și protecția împotriva dezastrelor.

Localitatea dispune de un fond funciar important dar, în pofida potențialului rezidențial și turistic, în localotate nu există parcuri amenajate. Caracteristicile reliefului determină riscuri naturale de inundatii și înghețuri. De aceea, se recomandă următoarele măsuri:
1. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
2. Valorificarea cadrului natural
Acțiunile recomandate sunt:
a) Derularea de programe și activități dedicate tinerilor din localitate;
b) Amenajarea stadionului din sat, terenul sportiv la gimnaziu, parcurile publice- drept alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri;
c) Crearea zonei locale de turism;
d) Integrarea în traseul turistic Otaci – Soroca;
e) Crearea unui aspect adecvat muzeului local;
f) Amenajarea izvoarelor, care prezinta interes touristic.

O.S. 4.3 Dezvoltarea și promovarea turismului.
Pentru realizarea acestui obiectiv specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, a Planului Regional Sectorial în domeniul turismului din RDN (aprobat în anul 2016) şi a Strategiei de Dezvoltare Regională Nord 2016 – 2020.
Prioritățile incluse în aceste documente strategice se referă la:
• Diversificarea instrumentelor de promovare turistică;
• Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional;
• Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement;
• Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor;
• Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice;
• Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu autorităţile publice locale;
• Crearea condiţiilor favorabile de promovare a brand-ului şi produselor locale;
• Promovarea obiectelor istorice şi culturale locale;
• Conservarea staţiunilor naturale și al patrimoniului cultural;
• Dezvoltarea de oferte turistice și crearea oportunităților de investiții în turism;
• Îmbunătățirea infrastructurii de turism, servicii și marketing;
• Promovarea spiritului antreprenorial și a competențelor manageriale;
• Creșterea calității resurselor umane în prestarea serviciilor în sfera turismului.

4.3.1 Măsurile și acțiunile privind turismul
1.Dezvoltarea infrastructurii turistice și a serviciilor conexe
2.Promovarea potențialului turistic
Acțiuni:
a)Construirea spațiilor de cazare și de alimentare publică;
b)Reabilitarea parcului din centrul satului și de la muzeu;
c)Iluminarea și semnalizarea obiectelor turistice
d)Realizarea unui studiu privind potențialul turistic:
e)Crearea unui pachet de promovare a agroturismului
f)Colaborarea cu posesorii de locuri turistice din apropiere.
4.3.2 Diversificarea activităților economice
Măsurile în cadrul acestei direcții sunt:
1. Dezvoltarea facilitătilor de sprijinire a activitătilor economice
Acțiuni:
a) Crearea unui centru de informare pentru investitori și potențiali parteneri;
b) Crearea spațiilor de păstrare și industriei de prelucrare a materiei prime agricole locale ceea ce ar favoriza crearea pieței de desfacere a produselor agricole;

2. Identificarea și stimularea unor noi afaceri în mediul rural
Acțiuni :
a) Modernizarea și dotarea corespunzătoare a unor spații destinate târgurilor;
b) Înființarea unui atelier de producție obiecte de artizanat;
c) Înființarea unui atelier de cizmărie;

D.S. V. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investiţiilor în industrie, agricultură și business.

O.S. 1.1 Atragerea investițiilor în dezvoltarea sectorului agro-industrial.
La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile strategiilor regionale și naţionale în domeniu. În special este vorba despre Strategia de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural din Moldova 2014 – 2020, Strategia de dezvoltare regională a RDN 2016 – 2020 şi planurile de acţiuni pentru realizarea acestor strategii.
Prioritățile de bază identificate în aceste documente și care pot fi luate în considerare la elaborarea planului de acțiuni pentru realizarea obiectivului strategic 1.1 sunt:
• Intermedierea fluxurilor economice de transport şi comerciale între regiunile Republicii Moldova şi cele internaţionale;
• Dezvoltarea rurală care presupune modernizarea agriculturii, dezvoltarea businessului rural, diversificarea serviciilor în agricultură, etc.;
• Dezvoltarea industriei şi IMM prin crearea condiţiilor pentru deschiderea lor, dezvoltarea industriei în baza materiei prime a RDC, modernizarea tehnologiilor industriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente;
• Valorificarea resurselor umane.

O.S. 1.2 Dezvoltarea mediului de afaceri și susținerea IMM.
În acest scop ar putea fi utilizate oportunităţile create de Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012 – 2020, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM-urilor pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale, Programul național de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”, Programul „Gestiunea eficientă a afacerii”, PNAET, Fondul special de garantare a creditelor (FGC), etc.
Prioritățile de bază în acest domeniu sunt:
• Ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor;
• Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;
• Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale;
• Sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator;
• Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
• Susţinerea şi antrenarea tinerilor în programe/activităţi de antreprenoriat;
• Inaugurarea mecanismelor de supraveghere şi reglare a proceselor de migraţie circulară (birouri de relaţii cu migranţii, etc.);
• Susţinerea persoanelor implicate în procese migratorii;
• Preluarea din experienţa de succes a altor localităţi din republică.

O.S. 1.3 Promovarea activităţilor economice şi a produselor autohtone.
La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile strategiilor naționale și regionale în domeniu. În special este vorba despre Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012 – 2020, Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014 – 2020, Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012 – 2020, alte strategii sectoriale.
Prioritățile de bază identificate în aceste documente și care pot fi luate în considerare la elaborarea planului de acțiuni pentru realizarea obiectivului specific 1.3 sunt:
• Ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării întreprinderilor economice;
• Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor economice la finanţare;
• Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale;
• Sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator;
• Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
• Dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;
Îmbunătățirea competitivității sectorului agro-alimentar prin restructurare și modernizare

 

Ca urmare a analizei socio-economice, a prevederilor politicii naţionale în domeniul dezvoltării regionale reflectate în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională (SNDR), pentru perioada 2016-2020 au fost stabilite următoare obiective strategice:

Obiectivul general:

Cooperare pentru dezvoltare echilibrată și durabilă a Regiunii de Dezvoltare Nord

Obiectivele specifice:

  1. Accesul asigurat la servicii și utilități publice calitative.
  2. Creștere economică sustenabilă în RDN.
  3. Guvernanță îmbunătățită în domeniul dezvoltării regionale.

Strategia de dezvoltare economică şi socială a satului Sauca pentru anii 2018-2022 a fost elaborată în scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare a satului, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în soluţionarea problemelor satului  prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.

În urma realizării prezentului document  pentru perioada 2018-2022 s-a constatat necesitatea unor proiecte care să urmărească cinci obiective generale precum:

1.Dezvoltarea cunoștințelor și abilităților pentru locuitorii satului Sauca.

2.Creșterea calității vieții locuitorilor

3.Asigurarea sustenabilității economice a satului

4.Valorificarea patrimoniului natural și cultural

5.Dezvoltarea infrastructurii

Scopul existenței unei astfel de strategii este maximizarea șanselor satului Sauca și a locuitorilor satului de a obține fonduri nerambursabile, pentru dezvoltarea socială și economică.

 

PARTEA I. PROFILUL LOCALITĂȚII

 

  • Denumirea, poziţia geografică a localităţii
Denumirea localităţii: satul Sauca r-nul Ocnița Republica Moldova  

Poziţia geografică:  Satul Sauca este o localitate în raionul Ocnița situata la latitudinea 48.3774 longitudinea 27.7255 si altitudinea de 225 metri fata de nivelul marii. Distanța directă pînă în or. Ocniţa este de 22 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 184 km.

Teritoriul satului Sauca este traversat de traseul național R-8. La 10 km. de trecerea vamală Otaci-Moghilev-Podolschi-Ucraina.

Primăria Satului Sauca și primării in raza de 10 km:

3km – distanța directă pînă la Primaria Satului Briceni din Raionul Donduşeni
7 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Moşana din Raionul Donduşeni –
7 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Mereşeuca din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Vălcineţ din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Gîrbova din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Orasului Otaci din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Calaraşeuca din Raionul Ocniţa
8 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Lencăuţi din Raionul Ocniţa
9 km – distanța directă pînă la Primaria Satului Arioneşti din Raionul Donduşeni
9 km – distanța directă pînă la Primaria Comunei Sudarca din Raionul Donduşeni
10 km – distanța directă pînă la Primaria Orasului Frunză din Raionul Ocniţa

1.2.Descrierea APL

Satul Sauca în contextul național și regional se regăsește ca unitate administrativ-teritorială de nivelul I în cadrul RDN

Satul Sauca raionul Ocnița situat în estul raionului, pe șoseaua Edineț –Otaci pe rîul Căinari, menționat documentar în anul 1620.  
Numărul locuitori: Satul Sauca – Evoluția numarului de locuitori în ultimii 112 ani:

Anul Numar de Locuitori Sursa
2017 1 714 Conform datelor primăriei
1904 1 090 Conform Dictionarului Geografic an. 1904 de Zamfir Arbore

Populația stabilă-reprezntă populația actuală care locuiește pe teritoriul satului sau are viză de reședință în localitate.

                                   Populația stabilă a satului Sauca
Anul Total Bărbați Femei Copii pînă la 16 ani 16=35
2008 1891 913 978 285 500
2009 1888 876 1012 278 586
2010 1883 869 1014 242 608
2011 1874 865 1009 285 592
2013 1832 849 983 281 644
2016 1721 802 919 283 631
2017 1714 799 915 279 643

După cum se vede populația satului Sauca este în scădere.

 

 
          Grupul de lucru cu privire la elaborarea planului strategic al localității a fost format prin dispoziția primarului Nr.37 din 01.06.2017 în următoarea  

componență:

 

Nr. d/o

 

Numele, prenumele

 

Funcţia, instituţia

1. Jitari Iraida Primară s. Sauca
2. Popovici Sabina Secretară a Consiliului Local Sauca
3. Burcovschi Aurelia  Contabilă-şefă a primăriei Sauca
4. Roșu Alexandru  Specialist
5. Lazur Mihaela  Specialist
6. Țurcan Angela  Directoare al gimnaziului „Petru Zadnipru” Sauca, consilier local
7. Popovici Nelea Şefa bibliotecii publice locale Sauca
8. Roșu Lidmila  Directorul Căminului Cultural Sauca
9. Turcoman Valentina  Consilier Consiliul Local
10. Botnari Nina Directorul instituţiei preşcolare „Albinuța”
11. Cojocari Erica Profesoară-consilier local
12. Colac Alina Ajutor de educator la IP „Albinuța”
13. Rusu Carolina Contabil SRL „Climauțanul Agro”
14. Sorbală Nina Educatoate la IP „Albinuța”
15. Ciornea Vitalina  Educatoate la IP „Albinuța”
16. Breazu Svetlana  Locuitoare s.Sauca

 

Componenţa Consiliului Local:

 

Nume, prenume Funcția
Turoc Svetlana Profesoară
Cojocari Erica Profesoară
Popovici Vitalie Proprietar GȚ
Rusu Mihail Scriitor
Pincas Vitalii
Sorbală Constantin Contabil
Țurcanu Angela Directoare gimnaziu
Sorbalo Vitalie Proprietar GȚ
Turcoman Valentina Direcor SRL
Burcovschi Vasile Proprietar
Pasat Liudmila Educătoare IP

 

Partidul Numarul de consilieri Procent %
PDM 2 18.18
PSRM 2 18.18
PPPN 2 18.18
PLDM 2 18.18
PCRM 2 18.18
PPRM 1 9.09

 

Lista angajatilor primariei

 

Nume, prenume Funcția
Jitari Iraida Primară
Popovici Sabina Secretară a Consiliului Local
Burcovschi Aurelia Contabilă șef
Roșu Alexandru Specialist
Lazur Mihaela Specialist
Jitari Mihail Șofer
Liciu Maia Curier
Prepeleac Lucia Curier
Prepeleac Valeriu Paznic
Șram Ruslan Fochist
Butrina Lidia Arhivar

 

Bugetul local (mii lei)

  Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Venituri 1573,5 1734,4 2491,8
Cheltuieli 1573,5 1734,4 2491,8
Aparatul 520,7 729,0 780,3
Grădiniţa de copii 673,3 715,4 1166,6
Biblioteca 54,5 65,5 60,0
Căminul cultural 154,9 147,5 175,0
Activitate pentru tineret 15,00 13,00 18,00
Servicii de sport 7,00 8,00 8,00
Amenajarea teritoriului 5,00 10,00 12,00
Iluminarea stradalăî 15,00 30,00 60,00
Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale 126,6 16 211,9
Apărarea naţională 1,5

1.3 Evaluarea infrastructurii locale

1.3.1.Infrastructura rutieră și căi de transport

În perioada anilor 2010-2017 au fost petruite 90% din drumurile locale, 935 m. de drum au fost asfaltate, investișiile fiid de peste 1196mii lei. A fost consolidat un pod.

Denumire drum Ruta Lungimea Stare drum
R8 Otaci-Chișinău 256 km asfaltat
  Sauca –Ocnița 22Km petruit
Drumuri în localitate   11km

9,7km

Asfaltat

Petruit

Drumuri de expluatație agricolă   42 km pămînt

1.3.2.Rețeaua de energie electrică

Energia electrică este furnizată în satul Sauca de către FEE Nord.

Problema electrificării tuturor gospodăriilor s-a rezolvat cu mulți ani în urmă. Toți beneficiază de energie electrică. În ultimii ani primăria investește în iluminarea stradală-mărind după posibilitate numărul de lămpi cu consum de energie redusă.

1.3.3.Comerțul

Comerțul reprezintă o activitate economică destul de importantă pe raza satului. Firmele care desfășoară activitate în acest domeniu sunt în principal cu activități precum:comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, comerț al produselor agricole, produselor farmaceutice, comerț cu ridicata a produselor agricole și ale animalelor vii. Sunt disponibile 3 magazie, 1 farmacie, 1funerar.

1.3.4.Telecomunicaţii: reţeaua telefonică, acoperirea cu telefonie mobilă

Teritoriul primăriei este acoperit de telefonie fixă Moldtelecom  459 abonați, Rețiaua Unite și Orangi acoperire 100%, Moldcel 90%. Internet MAXDSL-283 abonați

  1.3.5 Domeniul Social.

 Asistenţă socială  Numărul copiilor şi persoanelor vîrstnice din comună este considerabil, aceştia reprezentînd 41% din populaţia totală a comunei. La aceştia se adaugă şi persoanele cu dezabilități, care în anul 2017 a fost de 103 de persoane la nivelul întregii comunități, ceea ce duce la necesitatea acordării unei atenţii sporite acestor categorii de persoane.  La nivelul satului Sauca funcţionează compartimentul de asistenţă socială în care sunt angajate două persoane pe posturile de asistent-social la deservire a 15 persoane singuratice la domiciliu. Personalul are ca principale atribuţii identificarea potenţialilor beneficiari ai serviciilor sociale şi a nevoilor individuale şi de grup ale acestora. În cadrul acestui serviciu se acordă sprijin material, se intervine de urgenţă dacă este nevoie şi se oferă consiliere pentru diferite tipuri de probleme. Persoanele care beneficiază de asistenţă socială sunt informate asupra situaţiilor de risc la care se pot expune precum şi asupra drepturilor sociale de care persoana în cauză se poate preleva. De asemenea sunt implementate măsuri educative şi de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante şi se încearcă îmbunătăţirea, în măsura în care este posibil, a condiţiilor de trai.

Protecţia persoanelor cu dizabilităţi:   La nivelul anului 2017 pe teritoriul comunității au fost înregistrate 103 de persoane cu dizabilităţi din care 95 de adulţi şi 8 copii.   În conformitate cu datele oferite de Direcţia asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Consiliului raional Ocnița în ultimii ani cazurile de persoane cu dizabilităţi înregistrate a fost în creştere.

Protecţia drepturilor copilului  În vederea promovării şi protecţiei copilului, s-a înfiinţat pe plan local Comisia Multidisciplinară. În cadrul întâlnirilor acestui comisii se discută cazurile copiilor aflaţi în dificultate sau proveniţi din familii cu un grad ridicat al abandonului.

Asistentul social din cadrul primăriei se ocupă în special de situaţia acestor copii -au atribuţii precum:  planuri de servicii (pentru copiii aflaţi în situaţia de abandon, abuz etc.);  anchete sociale (solicitate de către Instanţele de Judecată, referitor la încredinţarea minorilor, anchete sociale pentru Comisiile de Expertiză ale persoanelor cu handicap);  rapoarte de evaluare iniţială (referitoare la situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi  la muncă în străinătate);  dosare privind acordarea alocaţiilor: de stat, complementare sau monoparentale, pentru nounăscuţi  Asistentul social din cadrul primăriei dispune de cabinet, computator, telefon.

1.3. 6  SISTEMUL DE SĂNĂTATE

În teritoriu este CMF care dispune de clădire separată, dotată cu încălzire,apă, canalizare.

Dispunem de medic de familie și trei asistente medicale care deservesc 1640 locuitori.

  • Istoricul localităţii

Satul Sauca raionul Ocnița situat în estul raionului, pe șoseaua Edineț –Otaci pe rîul Căinari, menționat documentar în anul 1620 . Atunci în apropierea satului într-o luptă cu turcii a fost ucis comandantul  de oști polon S.Jolchevschi. Acum în acel loc i se înalță monumentul unde pe o placă neagră de granit cu litere de aur a fost scris: „Trecătorule, dacă ești păgîn nu pizmui locul petrei acestea, dacă te apropii ca un creștin nu refuza să îndeplinești datoria ta și să te rogi lui Dumnezeu în biserică. Orcine ai fi tu care treci pe aici, invață pilda mea cît de dulce și onorabil e de a muri pentru patrie”.

Denumirea satului „Sauca ” provine de la un cioban pe nume Sava.    Asemeni altor localităţi ale ţării, satul Sauca a trecut prin toate etapele de dezvoltare: reforme politice, sociale, administrative, două războaie ș.a.

Pe parcursul anilor  localitatea a devenit un centru economico-agrar cu un potenţial capabil de a rezolva problemele comunitare ( 1 gimnaziu , 1 grădiniţă de copii , 4  magazine  ,1 bar, Căminul Cultural ,OMF Sauca).

Primele mentiuni despre sat  le gasim în lucrarea lui Miron Costin , de unde aflăm despre evenimentele care au avut loc la 1620 pe teritoriul satului.

Un document important în care este pomenit satul Sauca se refera la anul 1634 ,, Documenta Romania Historia.” Documentul conține așa text:,,1634-mai 16 , Vasile Lupu voievod . Scriem domniea mea la vătămani şi  la toţi măesii  domniei mele  din Larioneşti şi din Maşceni, Căcăceni, Broscauţi, Cliţeni ,Mateuţi şi din Sloboziea Saucăi .  Dămu –vă ştire că , după cum au dat acele sate  răposatul postelnic Ianache  svintei mănăstiri Svet –Sava, întracela chip şi domniea mea m-am milostivit şi v-am dat Svintei  mănăstiri ce scrie mai sus. Pentru acea, daca veti vedea carte domniei mele, iar voi toti ca să aveţi a asculta  de egumenul şi de tot săborul de la sfînta mănăstire Sveti-Sava şi de dregatorii cărei vor trimite eu….”

1.5. Personalităţi remarcabile  ale satului Sauca

Satul Sauca  se mîndreşte cu oameni de vază:

1.5.1 Petru Zadnipru-poet,  

 

  • născut la 13 ianuarie1927,în satul Saucajudețul SorocaRegatul României
  • – decedat la 23 septembrie1976Chișinău
  • Înmormîntat la Sauca
  • A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost primul redactor-șef al revistei „Chipăruș”, secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie „Luminile câmpiei” (1952), „Struguraș de pe colina” (1956), „Însetat de depărtări” (1959), „Lume, dragă lume…” (1962), „Gustul pâinii” (1964),”Mi-e dor”(!971), „Mă caut” (1976), „Băieții tatei, băieți…”(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima.
  • Multe dintre versurile sale au fost puse pe note și cântate de cunoscutul solist al orchestrei „Folclor” Teodor Negară.Celebra poezie „Moldovenii”(„Moldovenii când se strâng și-n petreceri se avîntă, La un colt de masa plîng, la alt colt de masa cîntă…) l-a făcut cunoscut în toată Basarabia și nu numai. A fost un bun prieten și susținător al tinerelor talente. A tradus din S. Esenin, V. Korotici, E. Evtușenko, R. Gamzatov ș.a. Școala din satul nostru, un liceu și una din străzile Chișinăului poartă numele poetului. Soția sa,Wanda, a fost redactor-șef al Redacției literare la Radio-Moldova. Au avut doi fii, Costică și Vlad, care s-au stins prematur.
  •    Iar sufletul – glob cu două emisfere – pare a defini chiar destinul Basarabiei crucificate.

 1.5.2 Teodor Negara- cîntăreț emerit al poporului

  • Băștinaș al satului Sauca este și cîntărețul de muzică populară Teodor Negară, care a cîntat poezia lui Petru Zadnipru.
  • Cariera artistică şi-o începe în calitate de solist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii de la Chișinău, făcînd parte din ea în anii 1965-1969 și 1970-1990.
  • Pe parcursul carierei sale a colaborat cu Dumitru Blajinu, Ion Dascăl, Petre Neamțu,Vasile Iovuș. a.
  • La Radio Chișinău a înregistrat mai mult de 250 de cîntece populare, printre care: „Mîndruţo, la nunta ta”, „E linişte-n codrul verde”, „Străinel ca mine nu-i”, „Rămîi, satule, cu bine”, „Am crescut băieţi şi fete”, „Mare-i dealul de la moară” etc.
  • S-a mutat cu traiul la Coloniţa, unde ducea un trai modest şi singuratic, ţinea o grădină, mai venea pe la Chişinău ca să mai înregistreze cîte un cîntec, nu toate aveau, însă, să treacă de cenzura Consiliului Artistic al Radioteleviziunii. Ca şi regretatul maestro Nicolae Sulacnu s-a putut bucura în timpul vieţii de aprecierea mai marilor neamului, punîndu-i-se nenumărate piedici, aşa că s-a retras, comunicînd mai mult cu natura.
  • În unul dintre ultimele sale cîntece auzim amara constatare:
  • „Ascultă-mi, Doamne, rugăciunea,
  • Că mare ni-i amărciunea,
  • Se mănîncă om cu om
  • Ca omizile din pom…”.
  • În anul 1989 i-a fost oferit titlul onorific de Artist Emerit al Republicii Moldova.
  • A decedat la 9 octombrie, 2006 în urma unei boli necruţătoare
  • Din anul 2013 la 9 octombrie a fost inițiat Concursul festival al cîntecului popular moldovenesc Teodor Negară.  În anul 2017 la cea de-a cincea ediţie  Festivalul a primit statut de concurs naţional de interpretare a cântecului popular „Teodor Negară” .

1.5.3-Poet, scriitor Mihail Rusu

Autor al cărţilor de poezie „Colb de oase”, „Lacrimi de pământ”, „Durata clipei”, „Valea Plângerii”, al studiilor didactico-metodice „Un Eminescu al meu” şi „Eminescu interactiv”, al excepţionalului „Dialog epistolar: Mihai Eminescu – Veronica Micle” şi al câtorva alte cărţi de real interes pentru publicul numeros, înainte de toate – pentru tineretul din şcoli, licee şi universităţi.

 

  • Domnia Sa reprezintă Săuceanul de bună condiţie intelectuală. Și anume meritul – nu numai prin cartea „Sauca. Istorie şi actualitate”, dar neapărat şi prin această publicaţie de zile mari, în care a arătat lumii toată bogăţia şi frumuseţea satului său natal, – stima şi preţuirea îndrăgostiţilor de cuvântul, culoarea şi muzica de un autentic specific naţional după care i s-a oferit titlul de Cetățian de onoare al satului Sauca.

 

 

Mihai Rusu și Nelu Bordeianu la Sauca
 

 1.5.4 Nelu Bordeianu-actor, regizor

 

 Tot o părticică din Sauca o are și IOAN-NELU BORDEIANU

  • Ioan Bordeianu s-a născut la 02 august 1942 în oraşul Braşov, România. A absolvit specialitatea de actorie la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din or. Chişinău, clasa profesorilor Victor Gherlac şi Petru Baracci.
  • Ioan Bordeianu a montat în ţară şi peste hotare mai mult de 50 de spectacole, a realizat peste 50 de roluri ca actor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi peste 10 roluri ca actor de cinema, la Studiourile „Moldova-Film”, „Mosfilm” şi „Riga-Film”.
  • După plecarea sa din funcţia de director al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, a avut cîteva invitaţii în teatrele din Galaţi, Brăila şi Braşov, dar a ales să vină în fruntea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani, ajungînd primul basarabean, care devine director şi prim-regizor al unui teatru din România. Una din realizările sale scenice de referinţă este spectacolul istoric „Prologul” de Valeriu Matei, care a fost premiată la concursul de dramaturgie al Ministerului Culturii, fiind montat pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” (1988), în rolul titular producîndu-se marele actor Valeriu Cupcea.
  • La 03 noiembrie 2014, după o grea suferinţă, s-a stins din viaţă distinsul actor de teatru şi film, regizor, director şi profesor de teatru, şef catedră Arta Actorului şi Regie, Ioan Bordeianu.
  • Și nu numai,savanţii lingvişti Nicanor Rusu şi Vitalie Sorbală, Manoil Anna Petru, Taban Raisa Ion, pictorul Mihai Ciornea, militarul Gheorghe Jitari, şi e tot Sauca.

1.5.5 Vitalie Sorbala- rector universitar al Universității din Cernăuți

 

 

 

1.6 Componenţa stratului antreprenorial

Total teritoriul s.Sauca                  3314,0800

Terenuri cu destinație agricolă      2524,5923

Din care: arabil-                            1648,9954

Plantații multianuale                      397,9923

Pășuni                                            352,9701

Alte terenuri                                  124,6345

Terenurile localităților                   233,4557

Terenurile destinate industriei         27,5157

Terenurile ocrotirei naturii                0,2163

Terenurile fondului silvic              510,8900

Terenurile fondului apelor                 4,0700

Terenurile fondului de rezervă        13,3400

Terenuri  arendate:

arabul

SRL Climauțanul Agro-                843,0681

Livadă

SRL Climauțanul Agro                  40,1345

SRL Slatava-Grup                       – 44,9143

SRL Alexei Exsim                       –  1,1718

Terenuri proprii

SRL Climauțanul Agro-              –  62,8313

GȚ Mantaluța Iraida                   – 16,2968

GȚ Sorbala Vitalie Ion                 -26,6385

GȚ Cojocari Victor                      -35,8070

GȚ Roșu Radu                             – 15,5582

GȚ Prepeleac Mihail                    -26,9273

GȚ Sorbalo Teodor                   -23,7596

GȚ Cojocari Boris                        -13,8917

Arenda terenurilor din fondul de rezervă a primăriilor-68,4336

ÎI Servcont-Tomșa Victor-comerț

ÎI Sorbală Iraida- Sorbală Iraida-comerț

ÎI Guvir Aurelia- Guvir Aurelia-comerț

ÎI Pînzari Elena-Pînzari Elena-servicii funerare

ÎI Burcovschii-Burcovschi Nicoleta-farmacie

 

 

 1.7 Specificul localităţii: relief, ape, resurse naturale. Starea mediului ambiant   Satul  Sauca  este situat în partea de Nord-est a raionului Ocnița, la o distanţă de 22 km de centrul raional pe drum de țară și de 40 km drum asfaltat şi 260 km de capitala Republicii Moldova-Chişinău, 20 km de staţia de cale ferată Vălcineț. La Nord satul este mărginit de teritoriul orășelului Otaci, la Sud – s. Briceni r-nul Dondușeni, la Vest – satul Ghîrbova,la Est – s.Sudarca r-nul Dondușeni. Conform raionării geomorfologice terenurile satului Sauca  fac parte din microforma de relief numită Podişul Codrilor sau Moldovei Centrale, din zona naturală de silvostepă cu vegetaţia şi lumea animală respectivă.

Teritoriul reprezintă un relief deluros puternic fragmentat.

Apele freatice pe cumpene şi pe versanţi se află la adîncime medie.

Teritoriul satului Sauca se caracterizează cu o climă moderată continentală, cu iarnă scurtă şi comparativ caldă, cu vară lungă şi călduroasă. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 450-500 mm.

Teritoriul satului se află în zona de silvostepă, în păduri creşte stejarul, teiul, arţarul, salcîmul.

În sat există  621 de fîntîni de mină, însă calitatea apei în acestea nu corespunde tuturor cerinţelor faţă de apa potabilă.

Nu există gunoişte amenajată, însă starea sanitară a satului mai este afectată de atitudinea negospodărească a unor locuitori faţă de depozitarea deşeurilor, lipsesc containerele de acumulare a deşeurilor în locurile publice şi pe sectoare, lipseşte o gospodărie comunală pentru transportarea centralizată a deşeurilor.

 

 1.8 Mediu de informare

Mass-media raională este reprezentată prin ziarul raional „Meridian Info” din or. Ocnița.

Ziarul „Meridian Info” este o publicaţie locală ce se distribuie la nivel raional într-un tiraj de 1000 exemplare. Redacţia ziarului este amplasată în incinta clădirii Consiliului Raional Ocniţa. Publicatia informează cititorii despre stirile si noutăţile din raionul şi oraşul Ocniţa, plasează anunţuri de interes local şi zonal, precum şi anunţuri de publicitate. În cadrul întreprinderii activează 2 persoane.

Ar fi de menţionat faptul că poziţia mass-media din localitate faţă de problemele existente în oraş și raion este una scazută, accentul fiind plasat în mare parte pe activităţi comerciale. Din aceste considerente, ambele unutăti media din localitate nu reuşesc să sporească interesul şi atenţia locuitorilor faţă de problemele comunitare prin  publicaţii relevante, interviuri, reportajee, emisiuni, etc. Din discuţiile cu cetăţenii, putem concluziona că influenţa reală pe care o are mass-media locală asupra opiniei publice din localitate este una redusă, ele fiind percepute ca nişte unităti comerciale, ce prestează, în mare parte, servicii de publicitate. În raion nu există ziarişti sau reporteri care s-ar bucura de popularitate în rîndul locuitorilor şi ar reuşi să devină formatori de opinie.

Primăria dispune de pagină VEB, dar anunțurile de obicei sunt plasate și pe panoul informativ.

 1.9 Problemele stringente ale satului

În cadrul etapei de pregătire a elaborării planului strategic s–a organizat un studiu sociologic la care au participat 15 persoane. În cadrul analizei chestionarelor au fost identificate următoarele probleme:

 

  • Lipsa sistemului de aprovizionare cu apă
  • Lipsa sistemului de canalizare
  • Lipsa gazificării satului
  • Starea degradată a drumului asfaltat din comunitate
  • Numar limitat de locuri de munca: la populatia de 1712 persoane sunt angajate doar 91
  • Lipsa sălii sportive și festive în incinta gimnaziului
  • Casa de cultura necesită reparație capitală
  • Natalitatea joasa
  • Nivel înalt de migraţiei a populaţiei apte de muncă, dar si a familiilor acestora
  • Gunoiște neautorizată, neamenajată
  • Lipsa urnelor pentru gunoi în locurile publice și localitate
  • Lipsa unui parc public amenajat
  • Lipsa unei pieţe agricole dotată conform cerințelor
  • Lipsa unei zone de turism şi agrement
  • Lipsa drumului pe traseul turistic – Otaci -Soroca
  • Starea deplorabilă a imobilului grădiniţei (acoperis, pavilion, teren de joaca).
  • Starea deplorabilă si lipsa amenajarii a 2 izvoare din sat
  • Iluminarea parţială a satului
  • Lipsa unei cantine sociale pentru batrîni
  • Lipsa financiară pentru amenajarea muzeului P.Zadnipru
  • Lipsa încălzirii și termoizolării clădirii primăriei

 

PARTEA II. ANALIZA SWOT A SATULUI SAUCA

 

Analiza SWOT, este un instrument de a analiză atît a mediului intern cît şi a celui extern în care acţionează o organizaţie sau în care se plasează o localitate/regiune/ţară. Denumirea reprezintă un acronim provenit din limba engleză, însemnând: Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi Threats (ameninţări/constringeri).

Efectuarea analizei SWOT asupra satului  Sauca a permis identificarea factorilor relevanţi aferenţi fiecăreia dintre cele patru categorii menţionate, iar rezultatele nu s-au rezumat numai la menţionarea factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă şi condiţiile de potenţial ale localităţii, ci şi la identificarea celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială a localităţii în perioada 2018-2022.

 

La baza elaborării analizei SWOT au stat pe de o parte datele şi analizele prezentate în strategiile şi planurile naţionale şi raionale, iar pe de altă parte informaţiile culese la faţa locului, furnizate de reprezentanţi ai instituţiilor publice existente la nivel local.

Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile strategice care trebuie luate în considerație.

 

  • Capitalul uman

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

Ø rata redusă a infracționalității;

Ø forță de muncă ieftină;

Ø disponibilitate de angajare în diferite meserii, funcție de motivare personală;

Ø dorința populației de a avea locuri de muncă pe teritoriul satului;

Ø existența unor persoane, pregătite și doritoare de a se constitui în grupuri de inițiativă, în vederea elaborării și implimentării de proiecte cu finanțare externă;

Ø existenţa unor persoane cu iniţiativă, printre care si Mihai Rusu, cetăţean de onoare,  autorul  cărţii despre sat;

Ø existenţa institutiilor sociale, sanatate si educatie active

Ø Imbatrinurea populatiei (spor natural negativ, migrarea tinerilor din comunitate);

Ø număr relativ mare al persoanelor în etate;

Ø Puține cadre cu studii superioare

Ø Lipsa interesului majorităţii populaţiei faţă de viaţa comunităţii

Ø Dispariția treptata a tradițiilor

Ø Lipsa liderilor vizibili

Ø Scăderea natalității;

Ø adaptarea mai lentă a populației mature și vîrstnice din sat, la schimbările și provocările lumii actuale în general și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special;

Ø capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei;

 

Oportunițati Amenințări
Ø existența unor reglementări care stipulează acordarea de facilități angajatorilor care crează noi locuri de muncă pentru șomeri, tineri absolvenți, etc;

Ø creșterea nivelului de calificare prin participarea la programe de pregătire profesională derulate în cadrul proiectelor finanțate din strainatate;

Ø menținerea tendințelor migraționiste către centrele urbane și în strainatate a populației apte de muncă;

Ø accentuarea procesului de îmbătrînire în spaţiul rural;

Ø creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă;

 

 

  • Agricultura

 

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø potențial semnificativ pentru agricultura ecologică;

Ø existenţa specialiștilor;

Ø Diversificarea producţiei agricole (floarea soarelui, sfecla de zahăr, porumb, livezi)

Ø Modernizarea tehnicii există un număr semnificativ de mici producători agricoli care doresc să-și aducă exploatația agricolă în zona profitabilității;

Ø patrimoniul natural variat;

Ø populația are oportunitatea de a lucra în domeniul agriculturii în cadrul gospodăriilor populației majoritare

 

Ø infrastructură slab dezvoltată;

Ø poluarea apelor de suprafață și subterane datorată lipsei canalizării şi deversărilor necontrolate de ape uzate menajere;

Ø Lipsa sistemului de irigare;

Ø  lipsa certificării calității produselor locale în conformitate cu standardele europene, lipsa etichetelor ecologice;

Ø lipsa unui sistem de colectare şi valorificare a produselor agricole la nivel local ;

Ø număr insuficient de utilaje eficiente necesare în activitățile agricole;

Oportunitati  Amenințări
Ø Colaborarea cu ONG-uri specializate cu capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;

Ø implementarea unor proiecte/ programe de mediu, pentru refacerea infrastructurii agricole;

Ø promovarea/ stimularea înființării asociațiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenurilor;

 

 

Ø cadrul legislativ nemotivațional pentru stimularea tinerilor calificaţi de a se stabili în spaţiul rural;

Ø legislaţie instabilă în domeniu, care dezarmează iniţiativele private;

Ø migrarea tineretului cu studii superioare şi lipsa de interes pentru agricultură;

Ø lipsa unor facilităţi privind acordarea de credite cu dobîndă redusă, a garanţiilor şi a perioadelor de graţie;

 

 

 

 

  • Infrastructura

 

Puncte tari Puncte slabe
 

Ø Existența unei bune infrastructuri de comunicații IT, telefonie fixă și mobilă;

Ø existența rețelei de alimentare cu energie electrică;

Ø existența de dotări sociale si medicale;

Ø existența unor zone peisajistice (relief,) de importanta turistică

Ø deschiderea APL pentru atragerea investițiilor;

 

 

Ø nu există rețea de apă, canalizare și stație de epurare;

Ø posibilități financiare reduse ale localnicilor pentru reabilitarea clădirilor;

Ø dotări insuficiente în infrastructura educațională, culturală și socială;

Ø insuficienţa drumurilor asfaltate din categoria celor sătești (asfaltat este 2,8 km din drumul central);

Ø lipsa unui parc public;

Ø lipsa unui teren de joacă pentru copii;

Oportunitati  Amenințări
Ø programe finanțate din Fondurile Europene  pentru infrastructură;

Ø dezvoltarea parteneriatelor la nivel naţional şi internaţional;

Ø existența rețelei de alimentare cu gaze naturale ;

 

Ø creșterea riscului abandonării și degradării fondului construit, prin emigrarea temporară a populației;

Ø lipsa interesului  investitorilor pentru invesțitii in zona dată;

 

 

  • Economia
Puncte tari Puncte slabe
 

Ø  Existenţa 4 agenţi economici în comerţ;

Ø  existența forței de muncă disponibilă în sat, multe persoane apte și doritoare de a lucra;

Ø  tradiții antreprenoriale  de comerţ;

Ø existența de terenuri proprietate publică disponibile

 

Ø număr redus al persoanelor pregătite pentru diferite meserii (comerț, servicii, construcții, turism) prin cursuri de calificare/ specializare;

Ø forță de muncă nespecializată și cu mentalități neadaptate noilor cerințe ale pieței muncii;

Ø buget redus al APL, pentru susținerea proiectelor de investiție în resursa umană și a celor de dezvoltare locală;

Ø interes scăzut al agenților economici locali pentru formarea profesională a angajaților;

Oportunitati  Amenințări
Ø programe finanțate din Fondurile  Europene

Ø cofinanțare din resurse guvernamentale si raionale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale, a activităților generatoare de venit, a pregătirii resursei umane;

Ø diversificarea activităților economice, în special în sectorul serviciilor;

Ø extinderea pe piaţa Moldovei a  tehnologiilor performante;

Ø valorificarea terenurilor agricole degradate şi nevaloroase;

Ø posibilitatea amenajării de trasee de turism

Ø instabilitate legislativă, modificarea frecventă a legislației economice, legi stufoase;

Ø lipsa de protecționism a produselor locale;

Ø politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor (taxe și impozite numeroase);

Ø condiții meteorologice nefavorabile (inundații, secetă);

Ø adaptabilitatea scăzută la schimbare a agenților economici și a forței de muncă;

Ø capacitate redusă de susținere financiară a modernizării;

Ø invadarea pieței interne cu produse agricole ale țărilor beneficiare a unor fonduri substanțiale ale UE în ceea ce privește susținerea sectorului agricol;

 

 

  2.5.  Educatie, Cultura, Social, ONG

2.5.1.  Invatamint

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø structura organizatorică a instituțiilor de invațămînt sînt  corespunzătoare la nivelul satului;

Ø Instruirea a165 copii în gimnaziul local (potențialul imobilului – 300 persoane)

Ø Implicarea în procesul educaţional a cadrelor dotate cu studii corespunzatoare

Ø Educaţia în grădiniţă a 80 copii (potentialul imobilului 80 persoane, reparată FISM 2011, 20015)

Ø Clădirea gimnaziului reparată şi parţial dotată (FISM 2008, FEE-2017);

Ø  aplicarea corectă şi creativă a curricum-ului școlar.

Ø relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ;

 

Ø insuficientă implicare pentru creşterea imaginii şcolii;

Ø familiile elevilor nu sunt implicate suficient în activitatea de educație a copiilor.

Ø starea motivațională a cadrelor didactice și a elevilor este scăzută;

Ø Scăderea indicilor natalității

Ø  stare materială precară şi nivel scăzut de cultură şi instruire al unor familii;

Ø Dotarea materială slabă a instituţiilor educaţionale;

Ø Necesitatea realizării unor lucrări de modernizare a clădirilor institutiilor educaţionale:

Ø Gimnaziul  –  dotarea cu echipament IT

Ø Gradiniţa – reparaţia acoperişului, terenului de joaca;

Oportunitati  Amenințări
Factorul politic

Ø  o bună colaboare cu DÎTS Ocnița;

Ø existența Programului Guvernamental de acordare a unor produse alimentare elevilor din clasele primare

Ø  existența programului de acordare de rechizite școlare gratuite;

Factorul economic

Ø  infuzia de resurse financiare în școală din bugetul de stat;

Ø  disponibilitatea unor instituţii și agenți economici de a veni în sprijinul şcolii;

Actorul politic

Ø  incoerența politicilor educaționale la nivel național;

Ø  lipsa unor politici educaționale consecvente cu ținte și strategii clare care să fie urmărite indiferent de partidul de la guvernare;

Ø motivarea morală și salarială nu ajută cadrul didactic în activitate;

Ø programe școlare prea încărcate;

Ø formarea inițială a cadrelor didactice este deficitară.

Factorul economic

Ø  scăderea nivelului de trai (elevi, profesori, părinți);

 

 

2.5.2. . Cultura, Cultele, Activități sportive și asanare

 

Puncte tari Puncte slabe
 

Ø Activeaza 3 cercuri

Ø Alocarea finanţării statelor de personal în domeniul culturii;

Ø biblioteca comunală  acordă acces gratuit la internet pentru toata populația comunei;

Ø includerea bibliotecii în programul naţional Novoteca;

Ø beneficierea bibliotecarilor de instruiri in domeniul servicii publice

Ø căminul cultural este în stare nefuncţională pe timp de iarnă;

Ø fonduri insuficente pentru reabilitarea și modernizarea tuturor clădirilor ce adăpostesc lăcașuri de cultură;

Ø Nevalorificarea potentialului zonei cu puternice tradiții în domniul cultural și spiritual;

Ø participare scăzută a cetățenilor la acțiuni/ activități de interes cultural;

Oportunitati  Amenințări
Ø stimularea creativității și inițiativei locale prin revigorarea și valorificarea tradițiilor cultural – artistice (șezători, hore, etc);

Ø atragerea de surse de finanțare pentru conservarea și modernizarea obiectivelor culturale de pe raza satului;

Ø  dezvoltarea programelor de înfrățire cu localități din țară și/ sau străinătate – Ucraina, România, Polonia;

Ø   dezvoltarea unor noi proiecte în domeniul cultural precum organizarea unui festival dedicat tradițiilor autohtone;

Ø buget insuficient alocat activităților culturale;

Ø  subfinanțare a achizitiilor de carte;

Ø calamități naturale;

 

 

 

2.5.3.  Servicii sociale

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat;

Ø administrația locală asigură servicii pentru protecția social:

Ø activitatea  un asistent social comunitar

Ø 15 beneficiari sunt deserviți de 2 lucrători sociali

Ø pondere mare a populației cu nevoi de asistare;

Ø personal insuficient angajat în structurile de resort ale administrației publice locale;

Ø  insuficientă implicare a societății civile;

Ø  nivelul de trai scăzut a populației;

Oportunitati  Amenințări
Ø existența la nivel național, de programe consistente destinate asistenței sociale;

Ø posibilitatea înființării unor structuri ale economiei sociale;

Ø existenţa unor finanţatori străini în domeniul susţinerii categoriilor defavorizate;

Ø migrația în străinătate a unui număr ridicat de persoane active, a condus la apariția fenomenului copiilor care sunt în grija bunicilor/ rudelor și care necesită înființarea unor servicii-suport noi;

 

 

2.5.4.  Asociații obștești

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø activitatea asociaţiei Părinţilor şi Pedagogilor

Ø relizarea FISM -1 (reparatia capitală a gradiniţei), FISM -2 (reparaţia blocului 2 al gradinitei).

 

Ø Lipsa de  ONG;

Ø Lipsa voluntarilor și a culturii voluntariatului;

Ø insuficient personal motivat şi instruit în întocmirea și implementarea proiectelor eligibile;

Oportunitati  Amenințări
Ø pregătirea şi adoptarea unui acord – cadru de cooperare între Primărie şi O.N.G.-urile care ar putea susţine dezvoltarea comunitară;

Ø promovarea O.N.G.-urilor care ar avea o activitate semnificativă pentru comunitate;

 

Ø resurse limitate/ inexistente pentru asigurarea cofinanțării pentru proiecte;

 

 

  • Sănătate
Puncte tari Puncte slabe
Ø existența și functionarea a Oficiului medicilor de familie;

Ø activitatea 1 medic de familie , 3 asistente  medicale si 1 infermieră

Ø existent CMF în or.Otaci la 10 km distanţă

Ø Existenţa bazei de date a cetatenilor satului

 

Ø lipsa serviciilor de stomatologie  în cadrul CMF;

Ø dotare insuficientă și sub standarde a OMF;

 

Oportunitati  Amenințări
Ø linii de finanţare externe în vederea cofinanţării.

 

 

Ø costuri ridicate ale serviciilor medicale;

Ø legislație fluctuantă în domeniu;

Ø  alocații nesubstanțiale pentru domeniul sănătății

 

 

  • Mediu si Turism

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø  potențial ridicat pentru practicarea unei agriculturi ecologice durabile și a ecoturismului;

Ø oportunităţi de valorificare a energiei alternative

Ø aspectul natural al zonei, potențial peisajistic;

Ø existenţa unor izvoare de apă;

Ø  potențial pentru dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor aromatice şi medicinale;

Ø  grad de poluare a solului şi a aerului scăzut;

Ø  lipsă dotări moderne pentru actualul sistem de gestionare a deșeurilor;

Ø  Atitudinea nepăsătoarea față de izvoare;

Ø Lipsa sistemului de colectare a deşeurilor menajere,

Ø  lipsa unui sistem public de canalizare;

Ø  deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamenajate;

Ø  izolarea termică a locuințelor/ clădirilor este necorespunzătoare;

Ø  lipsa unor amenajări ambientale substanțiale (parcuri, scuaruri);

Ø  lipsa unui sistem adecvat de iluminat public ecologic;

Ø Lipsa abilităților în accesarea fondurilor externe;

Oportunitati  Amenințări
Ø  existența unei politici naţionale de promovare a protectiei mediului;

Ø  existența fondurilor UE pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului înconjurător (împădurirea terenurilor degradate, eliminarea eroziunii și curățirea cursurilor de apă, conservarea biodiversității, promovarea agriculturii ecologice, gestionarea deşeurilor reciclabile);

Ø calamităţi naturale (temperaturi extreme, secetă);

Ø  neutilizarea/ utilizarea cu dificultate a fondurilor nerambursabile (datorită dificultăților de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale și protejarea mediului, nerealizarea proiectului privind sistemul public de alimentare cu apă și canalizare, poluarea apelor și solului;

Ø  reducerea investițiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;

 

  • Administrația publica

 

Puncte tari Puncte slabe
Ø Existența unui segment de populație pregătit profesional;

Ø Statele completate

Ø Regulamente de functionare

Ø  implicarea activă a angajatilor primăriei  în problemele comunității;

Ø  deschiderea administrației actuale către investiții;

 

Ø legislație insuficient cunoscută de către personalul din instituțiile publice, ca urmare a numărului mare de schimbări legislative;

Ø slaba pregatire a spatiului pentru functionare a APL:

Ø Lipsa incalzirii

Ø Lipsa cabinetelor separate pentru specialiști

Ø  Clădirea necesită reparaţie de termoizolare

 

Oportunitati  Amenințări
Ø dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitate;

Ø   posibilitatea accesării de fonduri guvernamentale și europene pentru organizarea de sesiuni de instruire pe diverse domenii de activitate;

 

Ø practicarea unor politici discriminatorii în alocarea resurselor locale;

Ø  nivel redus al autonomiei locale în actul administrativ

 

 

PARTEA III. VIZIUNEA, DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE

3.1 Definirea viziunii și misiunii

Notă: Declaraţia de viziune a fost formulată ţinînd cont de aspiraţiile şi dorinţele cetăţenilor satului Sauca raionului Ocnița din diverse pături sociale, precum şi ţinînd cont de viziunea autorităţiilor locale.

 

VIZIUNEA STRATEGICĂ: Sauca – sat prosper cu o economie dinamică, cu un mediu economico-social competitiv, stabil şi diversificat, cu un trai decent, cu spaţii verzi şi mediu atractiv pentru turişti şi investori, capabil să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din localitate.

 

MISIUNEA APL: Consiliul sătesc Sauca în colaborare  cu APL va contribui la crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investori, asigura gestionarea resurselor disponibile întru îmbunătățirea calității serviciilor social-culturale  și  dezvoltarea infrastructurii  turistice.

 

  Valorile

Întru  atingerea viziunii şi realizarea misiunii stabilite, cetăţenii satului Sauca şi administraţia publică locală vor respecta următoarele valori comune:

 

  • Transparenţa. Acţiunile întreprinse de administraţia publică locală vor avea în centrul atenţiei cetăţeanul, nevoile sale şi mediul în care acesta trăieşte. Fiecare persoană are acces liber şi imediat la informaţii privind drepturile sale fundamentale şi alte drepturi stabilite prin lege, precum şi şansa de a influenţa la deciziile care îi pot afecta viaţa. Membrii comunităţii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să participe în acest proces de planificare şi implementare a priorităţilor satului şi să contribuie la dezvoltarea acestuia.
  • Responsabilitate și competență. Asumarea obligaţiilor de a efectua acţiunile pînă la sfîrşit de către responsabilii de implementarea strategiei de dezvoltare, cu asumarea răspunderii pentru consecinţe. Implicarea în rezolvarea problemelor satului a persoanelor care au cunoştinţe şi abilităţi necesare, sunt investiţi cu exercitarea acestor atribuţii şi responsabili pentru acţiunile lor.
  • Respectul pentru demnitatea umană, libertatea alegerii şi egalitatea de şanse. Viitorul strategic al satului Sauca se bazează pe respectul pentru demnitatea umană, garantînd dezvoltarea liberă şi deplină a fiecărui individ şi a personalităţii sale. Opţiunea fiecărei persoane cu privire la rolul pe care doreşte să îl joace în dezvoltarea satului Sauca va fi respectată.
  • Respectarea confidenţialităţii. Toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii au obligaţia de a lua toate măsurile posibile şi legale pentru a se asigura că datele şi informaţiile personale ale utilizatorilor de servicii publice nu sunt furnizate sau făcute publice fără acordul scris al persoanei.
  • Toleranță și incluziune. Respectarea echităţii de gen şi participării incluzive a tuturor grupurilor de cetăţeni. Asigurarea accesului la informare, expunere şi implicare în viaţa publică a satului şi în procesul de luare a deciziilor la nivel local a femeilor, persoanelor cu dezabilităţi, persoanelor în etate, etc.
  • Respectul față de cei vîrstnici.
  • Păstrarea și valorificarea tradițiilor populare. Respectarea obiceiurilor şi datinilor fac viaţa cetăţenilor mai corectă, iar imaginea satului mai atrăgătoare, atît pentru cetăţenii acestuia, cît şi pentru turişti.
  • Dezvoltarea creativă a copiilor.

 Obstacolele în realizarea viziunii satului Sauca

  • Instabilitatea economică şi politică;
  • Criza financiară din țară;
  • Lipsa autonomiei financiare şi surselor de dezvoltare suplimentare;
  • Resurse locale naturale insuficiente;
  • Sectorul IMM slab dezvoltat;
  • Oportunităţi de dezvoltare nevalorificate;
  • Capacități reduse de atragere a investițiilor și fondurilor externe;
  • Exodul populaţiei active din sat;
  • Infrastructura  deteriorată.

 

III.2. Directiile strategice de dezvoltare și obiectivele specifice:

3.2.1. Modernizarea serviciilor publice prin dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea eficienţei energetice.

O.S. 1.1 Îmbunătăţirea administrării serviciilor publice.

  • Instruirea şi perfecţionarea continuă a consilierilor şi funcţionarilor publici;
  • Organizarea şi desfăşurarea permanentă a sondajelor de opinie publică;
  • Identificarea, elaborarea, implementarea și evaluarea proiectelor de finanțare;
  • Organizarea vizitelor de studiu şi schimbului de experienţă în managementul public.

O.S. 1.2 Dezvoltarea infrastructurii drumurilor, urbanism şi amenajarea teritoriului.

Conform Strategiei Nationale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012 – 2020 (SND 2012 – 2020), drumurile mai bune influențează direct creșterea și dezvoltarea economică prin mai multe căi, numite canale de influență.

Astfel, principalele beneficii, aranjate în ordine descrescătoare, sunt:

  • Reducerea costului de operare a vehiculelor (COV), în care intră combustibilul și reparațiile economisite din cauza că drumul este mai bun.
  • Reducerea timpului petrecut în drum de populație, care poate fi ulterior utilizat în scopuri productive sau pentru recreare.
  • Reducerea accidentelor.
  • Trafic adițional atras, inclusiv internațional.
  • Efectele terțe, mai puțin tangibile, precum creșterea investițiilor străine directe și a turismului în urma atractivității mai bune a țării.

 

În anul 2014 a fost elaborat Programul Regional Sectorial în sectorul Drumuri Regionale și Locale în RD Nord (PRS DRL în RD Nord), care stabilește unele priorități la nivel regional și local privind renovarea drumurilor și planifică acțiuni prioritare în acest sector.

Măsuri şi acţiuni prioritare necesare la nivel local:

  • Îmbunătăţirea căilor de acces prin reconstrucţia drumurilor de la Sauca spre alte localități.
  • Îmbunătăţirea căilor de acces spre punctele de colectare a producției agricole.
  • Îmbunătăţirea căilor de acces spre terenurile agricole amplasate în afara localității.
  • Amenajarea teritoriilor publice pentru atragerea investiţiilor strategice, inclusiv prin sporirea accesibilităţii lor.
  • Reabilitarea trotuarelor pietonale

 

O.S. 1.3   Elaborarea proiectului de construcție a sistemei de alimentare cu apă și canalizare.

 

La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile Strategiei de Aprovizionare cu Apă și Canalizare a RM (revizuită în anul 2012), Planului Regional Sectorial (PRS) în Apă și Canalizare (aprobată in iunie 2014) și Strategiei de Dezvoltare Regională a RD Nord (SDR Nord) 2016 – 2020.

Prioritățile de bază în acest domeniu ar trebui să includă:

  • Profesionalizarea serviciilor publice în sectorul
  • Promovarea principiilor economiei de piaţă.
  • Promovarea prestatorilor de servicii AAC eficienţi.
  • Efectuarea Studiilor de Fezabilitate în sectorul apă și canalizare.
  • Elaborarea proiectului de construcție a sistemului de alimentare cu apă și canalizare.
  • Construcția stației de tratare a apelor uzate.

Acţiuni prioritare necesare la nivel local:

  1. a) Proiectarea și construirea rețelei de apă si canalizare pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor la servicii calitative,
  2. b) Proiectarea și construcția stației de epurare;
  3. c) Campanii de ecologizare a cursurilor de apă, în special primăvara, la topirea zăpezilor și începerea ploilor torențiale;
  4. d) Lucrari de regularizare a cursurilor pîraielor în zonele cu potențial mare de inundabilitate;
  5. f) Editarea de materiale informative privind consumul rațional de apă, colectarea selectivă a deseurilor, păstrarea cursurilor de apă curate etc;

 

O.S. 1.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide.

Pentru dezvoltarea serviciului de management al deșeurilor solide (MDS) Consiliul sătesc Sauca va aplica prevederile Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS MDS pentru RDN) care recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să creeze la nivel regional asociaţii de management al deşeurilor solide, care vor urmări realizarea în comun a proiectelor de investiţii publice de interes zonal sau regional, în conformitate cu strategiile regionale de management integrat al deşeurilor.

 

Conform PRS de MDS raionul Ocnița face parte din Zona 8 a MDS, care include raioanele Briceni, Edinet, Ocnita si Donduseni din RD Nord. Această Zonă este una prioritară pentru crearea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivel de regiune. In anul 2016 a fost selectat un amplasament pentru depozitul regional de deșeuri pe teritoriul or. Dondușeni.  În anul 2017 în zona 8 MDS a fost elaborat Studiul de fezabilitate (SF) și Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Acceptarea acestor documente de către APL din cele 4 raioane va crea premise pentru elaborarea documentației tehnice pentru proiect cu accesarea ulterioara a resurselor financiare necesare.

 

Conform Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în  Republica Moldova pentru anii 2013-2027 precum şi a Programului Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS MDS pentru RDN) administrația publică urmează să-şi alinieze acţiunile de la nivel local cu  prioritățile stabilite în acest domeniu:

  • Crearea asociaţiilor intercomunale (interraionale) pentru implementarea unui management integrat al deşeurilor la nivel intercomunal/ interraional;
  • Crearea sistemelor de colectare a deşeurilor prin procurarea containerelor şi amenajarea staţiilor de transfer, introducerea şi extinderea colectării selective la sursă;
  • Crearea reţelelor de colectare a anvelopelor uzate prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor, centrelor comerciale, parcărilor;
  • Crearea reţelei de colectare separată a bateriilor şi acumulatoarelor uzate de la utilizatori/ populaţie prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor;
  • Desfăşurarea programelor de instruire în gestionarea deşeurilor, inclusiv pentru cele periculoase.

Masurile și actiunile recomandate sunt:

  1. Achizționarea unor pubele pentru categorii de deșeuri;
  2. Crearea unor centre de colectare a deseurilor pe categorii;
  3. Editarea de materiale de informare privind colectarea selectivă a deșeurilor;
  4. Actiuni pentru atragerea copiilor și tinerilor în activităti cu caracter ecologic, inițierea participanților în voluntariatul pentru mediu.

5 Amenajarea unei gunoisti autorizate și lichidarea gunoiștilor neautorizate din teritoriu.

 

O.S. 1.5 Modernizarea sectorului energetic şi implimentarea managementului de eficienţă energetică.

Promovarea și asigurarea eficienței energetice în sectorul public este reglementat de un șir de legi și strategii naționale și regionale:

  • Legea nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică reglementează activităţile care au drept scop reducerea intensităţii energetice a economiei naţionale şi diminuarea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului.
  • Strategia Energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, adoptată prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 102 din 5 februarie 2013, menţine obiectivele de eficienţă energetică drept prioritate pentru ambele perioade: 2013 – 2020 şi 2021 – 2030. Strategia prevede ghidări specifice privind dezvoltarea sectorului energetic din Moldova în vederea furnizării unei baze pentru creşterea economică şi bunăstarea socială.
  • Planul Naţional de Acţiuni în Domeniul Eficienţei Energetice pentru anii 2013 – 2015 detaliază măsurile propuse pentru eficienţa energetică în sectorul public, după cum urmează:
  • Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor;
  • Promovarea clădirilor al căror consum energetic este aproape de zero;
  • Promovarea companiilor de prestare a serviciilor energetice;
  • Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale;
  • Creşterea eficienţei energetice în sectorul public.
  • Programul Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Nord (PRS in EE pentru RDN) a fost aprobat în luna februarie 2014 și stabilește prioritățile pentru asigurarea eficienței energetice a clădirilor publice din Regiunea de Dezvoltare Regionala Nord.

Cerintele dezvoltării durabile sunt legate de eficienta energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat și încălzit, astfel încât sunt prioritare următoarele măsuri pe termen mediu și lung:

  1. Reducerea pierderilor de energie termică la nivel de imobile publice, iar apoi și în gospodăriile individuale;
  2. Introducerea sistemelor ecologice de iluminat și încălzit;
  3. Campanii de informare și conștientizare a populației.

 

Principalele actiuni  în cadrul celor trei măsuri menționate sunt:

  1. Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuințelor de către populație;
  2. Campanii de informare și constientizare a populatiei, în special la lansarea programelor tip „Economia verde”;
  3. Realizarea unui studiu privind întroducerea centralelor pe biomasă sau rumeguș pentru încălzirea instituțiilor;
  4. Reabilitarea termică a instituțiilor (anvelopa clădirilor);Implementarea „achizițiilor verzi” în cadrul instituțiilor publice;
  5. Înfiintarea unor sisteme de alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare;
  6. j) Termoizolarea clădirii primăriei;
  7. z) Termoizolatrea Căminului Cultutal.

 

D.S. 3.2. Crearea condiţiilor performante pentru dezvoltarea tinerei generaţii prin modernizarea serviciilor educaţionale, promovarea culturii şi modului sănătos de viaţă.

 

O.S. 2.1 Eficientizarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi asigurarea unei educaţii de calitate.

La realizarea acestui obiectiv urmează a fi aplicate prevederile unor Strategii și Hotărîri de Guvern: Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 – 2020 „Educaţia-2020”, Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Învăţământului public şi serviciile de educaţie, Hotărîrea de Guvern cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, etc.

Conform Strategiei Sectoriale Educaţie de Dezvoltare pentru anii 2012 – 2020 stabileşte direcţiile prioritare de dezvoltare a educaţiei din Republica Moldova şi a mecanismelor de realizare a acestora; asigurarea unei dezvoltări durabile a sistemului de educaţie în vederea formării unei personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului social-economic al ţării.

Strategia este organizată în baza a trei piloni: acces, relevanță, calitate. Strategia este orientată spre rezultate și abordează problemele și soluțiile atît pe trepte de învătămînt, cît și pe subiecte transversale. După consultarea și definitivarea Strategiei, Ministerul Educației va elabora un Plan de acțiuni pe termen scurt și mediu, care va detalia acțiunile prioritare și va stipula termenii de implementare, instituțiile responsabile și indicatorii de monitorizare. Strategia de dezvoltare a raionului Ocnița include obiective și acțiuni specifice în mare parte pentru învățămîntul gimnazial și liceal, deoarece pe acest segment  APL de nivelul II are resurse și responsabilități directe de asigurare a educatiei și instruire a copiilor și tinerilor.

Obiectivele de bază incluse în aceste documente strategice se referă la:

  • Asigurarea dezvoltării durabile a sistemului educaţional în vederea formării unei personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului social-economic al ţării;
  • Sporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu școlar prietenos și protectiv și prin consultarea elevilor și părinților în procesul de luare a deciziilor;
  • Stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare a educaţiei în R. Moldova şi a mecanismelor de realizare a acestora;
  • Creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încît resursele disponibilizate să fie redirecţionate pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, inclusiv prin investiții în personalul didactic, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățămînt;
  • Sporirea eficienţei sistemului educaţional, extinderea şi diversificarea ofertelor educaţionale prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale;
  • Extinderea şi diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi din perspectiva formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu nevoile persoanei raportate la necesităţile socioeconomice;

În sat  există 1 gimnaziu  și 1 grădiniță. În ansamblu, există o tendință descrescătoare a numărului de copii și adolescenți înscriși în cadrul celor doua unități educaționale, aspect care afectează în mod negativ procesul educațional.

Gimnaziul  și gradinița partial au fost reabilitate în ultimii ani, dar cu toate acestea necesita dotări suplimentare. Astfel, se recomandă măsuri de reparație capitală în incinta gimnaziului, schimbarea acoperișului la grădinița de copii.  Alte masuri ar fi:

  1. Crearea Centrului de tineret multifunctional
  2. Lucrări de reparație a gimnaziului în interior, dotarea cu echipament IT,
  3. Lucrari de reparatie a gradiniței – reparaţia acoperişului,  terenului de joaca pentru copii;
  4. Continuarea activitătilor de dotare a unităților cu material didactic și IT;
  5. Activităti de dezvoltare a resurselor umane din învătământ prin motivarea și implicarea în proiecte, inlcusiv în parteneriat cu ceilalți actori locali.

 

O.S. 2.2 Promovarea politicilor de tineret şi implicarea tinerilor în viaţa comunitară.

Pentru atingerea obiectivului specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014 – 2020. Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014 – 2020 (în continuare Strategie) este al treilea document strategic pe ţară în domeniul politicilor de tineret. Strategia trasează direcţiile prioritare de dezvoltare ale sectorului de tineret pentru următorii şapte ani şi defineşte un plan specific de acţiuni. Acest document prevede implicarea directă a tinerilor, lucrătorilor şi organizaţiilor de tineret şi alţi actori de imediată tangenţă, în  viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării.

Pentru atingerea scopului propus au fost definite patru obiective generale:

  1. Promovarea participării tinerilor la procesele decizionale în dezvoltarea sectorului de tineret, astfel ca politicile şi acţiunile care îi vizează să fie cît mai prietenoase şi aproape de necesităţile reale ale tinerilor, inclusiv celor din grupurile cu posibilităţi reduse.
  2. Diversificarea şi consolidarea serviciilor pentru tineri care ar reprezenta un instrument efectiv de dezvoltare maximă a potenţialului fiecărui tînăr şi realizarea unei vieţi împlinite în Republica Moldova.
  3. Dezvoltarea oportunităţilor economice pentru tineri în scopul asigurării unui trai decent prin lărgirea posibilităţilor de angajare, venit salarial adecvat şi posibilităţi economice cît mai variate în contextul Republicii Moldova.
  4. Consolidarea sectorului de tineret prin fortificarea cadrului legal de constituire şi funcţionare a mecanismelor de reglementare a activităţii actorilor din sectorul de tineret, astfel ca aceştia să presteze servicii calitative tinerilor şi instituţional recunoscute.

Îmbunătătirea unei asemenea activităti este esențială și necesită următoarele trei categorii de resurse:

 

Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:

  1. Cresterea transparenței și credibilității în fața cetățenilor
  2. Dezvoltarea instituțională

Astfel, principalele acțiuni  promovate  de administrația locală sunt următoarele:

  1. Amenjarea unei „cutii a primarului”, adresă e-mail pentru sesizări, propuneri ale cetățenilor;
  2. Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării și reducerii barierelor administrative pentru cetățeni;
  3. Actualizarea permanentă a paginii VEB a Primăriei;
  4. Lansarea unui buletin informativ

Modernizarea instrumentelor de lucru

Pentru asigurarea succesului și eficientei unei administrații publice este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicații sau programe informaționale pentru îmbunătățirea nivelului de colectare a impozitelor și taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenta financiar contabilă etc., precum și dotarea cu echipamente ITC, birotică.

Măsuri în cadrul obiectivului:

  1. Modernizarea bazei materiale a administrației publice locale.
  2. Modernizarea bazei informationale a administrției publice locale.

Cele mai importante acțiuni care pot fi realizate în cadrul acestui obiectiv sunt:

  1. Achiziționarea de echipamente de informare și comunicare pentru accesul larg al

cetătenilor la informații de interes public;

  1. Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informațional și instruirea personalului implicat;
  2. Dotarea cu echipamente moderne, pachete software pentru eficientizarea activității personalului administrativ.

 

 

O.S. 2.3 Reabilitarea infrastructurii sportive şi promovarea unui mod sănătos de viaţă.

La realizarea obiectivului respectiv este necesară aplicarea prevederilor Strategiei de Dezvoltare a Culturii Fizice și Sportului în Republica Moldova 2015 – 2020.

Obiectivele principale ale acestei Strategii sunt următoarele:

  • Creșterea numărului de persoane care practică sportul în comunități pînă la limita de 30 la sută în anul 2020;
  • Reformarea sistemului de predare-învățare a educației fizice în instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, astefl încît anual, numărul de copii care practică sportul pentru toți, să crească pînă la 60% din totalul elevilor, pînă în 2020;
  • Asigurarea condițiilor pentru practicarea activităților sportive de către persoanele cu nevoi speciale, astfel încît minimum 20% dintre persoanele cu nevoi speciale să practice sportul în mod regulat;
  • Asigurarea bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea optimă a activităților sportive, astfel încît 50% din populație să aibă acces la infrastructura sportivă;
  • Stimularea practicării sportului de performanță astfel încât rezultatele sportivilor moldoveni, la competițiile internaționale să crească;

Îmbunătățirea sistemului de management al sportului, astfel încît 100% din instituții să funcționeze în baza managementului bazat pe performanță în 2020.

Măsurile și acțiunile primite

Amenajarea stadionul satului

      1.Sădirea copacilor în jurul stadionului

      2.Plasarea scaunelor pentru spectatori

      3.Îngrădirea stadionului cu gard

      4.Reparația unei săli  din incinta CC  pentru tenis

 

 

O.S. 2.4 Modernizarea instituţiilor culturale şi diversificarea serviciilor de agrement.

Petru atingerea obiectului specific respectiv urmează a fi aplicate prevederile Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii Moldova: 2013 – 2020 „Cultura XXI/20” și a Hotărîrii de Guvern nr. 271 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a culturii „Cultura 2020” şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia.

Prioritățile acestor documente se referă la:

  • Dezvoltarea infrastructurii culturale;
  • Valorificarea la maximum a potenţialului cultural al comunităţii;
  • Fortificarea abilităţilor manageriale ale administratorilor culturali, atît din sectorul de stat, cît şi din cel privat;
  • Dezvoltarea serviciilor interactive de bibliotecă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
  • Stoparea procesului de degradare a patrimoniului cultural prin crearea unui sistem modern şi eficient de conservare şi punere în valoare a patrimoniului;
  • Modernizarea societăţii prin promovarea creativităţii artistice;
  • Crearea condiţiilor şi mecanismelor favorabile dezvoltării industriilor culturale;
  • Promovarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural;
  • Rentabilizarea activităţii instituţiilor de cultură prin modernizarea managementului cultural;
  • Reformarea sistemului şi principiului de finanţare a culturii pe bază de proiecte şi priorităţi naţionale;
  • Instituirea sistemului transparent şi participativ de administrare a procesului cultural;
  • Completarea colecţiilor, evidenţa, conservarea şi restaurarea muzeelor locale;
  • Eficientizarea procesului de colectare a datelor, analiză şi monitorizare a mediului cultural prin crearea Sistemului Informaţional Integrat „Cultura electronică”.

Măsuri care pot fi realizate:

1.Consolidarea bazei materiale din domeniul cultural:

Punerea în valoare si reconstructia capitala a  căminului cutural cu utilizarea spatiilor acestora pentru activităti culturale, extrașcolare, de informare și comunicare:

  1. a) Înființarea unui Centru de informare și Documentare pentru educația Adulților în cadrul bibliotecii-Novoteca;

 

  1. Consolidarea identității culturale și sporirea sentimentului de apartenență la spațiul social-cultural pentru locuitorii satului :
  2. Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a

tradițiilor și obiceiurilor locale: festival anual, inițierea atelierelor de meșteșugărit, șezători,etc.

  1. Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură și crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură;
  2. Colaborarea fructuoasă cu asociațiile culturale;
  3. Elaborarea unor programe pentru promovarea valorilor culturale locale;
  4. Participarea la evenimente culturale raionale;
  5. Dezvoltarea de parteneriate educațional – culturale;
  6. Promovarea rețelelor culturale și susținerea culturii locale existente prin sprijinirea talentelor și artiștilor locali;

3.Reparația muzeului „Petru Zadnipru” și reabilitarea parcului din jur.

 

 

D.S. III.3. Asigurarea calităţii serviciilor sociale şi medicale prin dezvoltare, extindere şi modernizare.

 

O.S. 3.1 Diversificarea şi modernizarea serviciilor de asistenţă socială de calitate.

În conformitate cu Planul de acţiuni privind realizarea Observaţiilor şi recomandărilor Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale pe marginea celui de-al doilea Raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale pe anii 2012 – 2015 sunt planificate:

  • Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare a serviciului universal, care va oferi dreptul tuturor locuitorilor Republicii Moldova, inclusiv a păturilor social vulnerabile, de a beneficia de setul minim de servicii de comunicaţii electronice de un anumit nivel de calitate şi la preţuri accesibile;
  • Suport pentru desfăşurarea activităţilor de mobilizare a comunităţii pentru respectarea drepturilor femeilor infectate/afectate HIV/SIDA, precum şi promovarea activităţilor de prevenire în rîndul femeilor vulnerabile HIV;
  • Contracararea descreşterii ratelor de şcolarizare a copiilor din învăţămîntul primar şi secundar, inclusiv a copiilor cu dizabilităţi şi celor din familii socialmente vulnerabile;
  • Asigurarea accesului tuturor copiilor la educaţie, inclusiv a copiilor cu disabilităţi şi celor din familii socialmente vulnerabile, în special din localităţile rurale, etc.

Măsuri de dezvoltare în această direcție:

   Se va urmări în primă fază încheierea unui parteneriat cu autoritătile raionale din domeniul asistentei socială și cu organizatii sau asociatii cu acest obiect de activitate.

In această direcșie sunt prevăzute urmatoarele acțiuni :

  1. Parteneriate cu autoritătile publice și ONG-urile de profil pentru crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu precum și pentru alte activități de asistență;
  2.  Proiectarea unui centru de zi pentru persoane vîrstnice;
  3. Crearea unui program de măsuri concrete în vederea sprijinirii grupurilor supuse riscului de excluziune socială;
  4. Deschiderea unei cantine sociale;
  5. Elaborarea unei strategii de menținere durabila a activității centrului.

 

O.S.3.2 Susţinerea persoanelor cu disabilițăţi şi promovarea politicilor de incluziune socială.

Pentru realizarea acestui obiectiv urmează a fi aplicate prevederile Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Legea respectivă reglementează drepturile persoanelor cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora, garantării posibilităţii participării lor în toate domeniile vieţii fără discriminare, la un nivel identic cu ceilalţi membri ai societăţii, avînd ca bază respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Scopul prezentei legi este de a stabili garanţii, a proteja şi promova drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale familiilor acestora.
Măsurile prevăzute de prezenta lege conduc la realizarea următoarelor obiective:
a) prevenirea apariţiei dizabilităţii;
b) reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi;
c) participarea activă a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa comunităţii;
d) creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi;
e) creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora;
f) stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi;
g) dezvoltarea serviciilor sociale adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;
h) crearea şi asigurarea condiţiilor adecvate de educaţie, instruire şi pregătire profesională a persoanelor cu dizabilităţi;
i) evitarea sau eliminarea oricăror forme de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi.

Măsurile ce pot fi realizate:

  1. Dezvoltarea serviciilor sociale adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;

2.Construcția căilor de acces pentru persoanae cu dezabilități în instituțiile publice.
 

O.S.3.3 Sporirea calității în domeniul sănătății publice.

Pentru atingerea obiectivului specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014 – 2020, a Strategiei e-Sănătate 2020, a Strategiei sectoriale de cheltuieli in domeniul ocrotirii sănătății, altor documente strategice din domeniu.

Prioritatile incluse în aceste documente strategice se referă la:

  • Eficientizarea şi consolidarea sistemelor de supraveghere a sănătăţii populaţiei pentru a identifica problemele de sănătate şi a furniza informaţii relevante, veridice şi în timp util pentru decizii şi acţiuni în domeniul sănătăţii publice;
  • Fortificarea sistemului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţe în sănătatea publică prin intermediul abordării integrate a pericolelor;
  • Asigurarea protecţiei sănătăţii prin eficientizarea controlului factorilor de risc comportamentali şi de mediu;
  • Adoptarea unor comportamente sănătoase de către populaţia Republicii Moldova prin implementarea măsurilor eficiente şi coordonate de promovare a sănătăţii de către diferite sectoare la nivel naţional şi local;
  • Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin diminuarea factorilor de risc şi asigurarea accesului echitabil al populaţiei la servicii de prevenire primară, secundară şi terţiară;
  • Îmbunătăţirea mecanismelor de colaborare intersectorială cu definirea clară a responsabilităţilor a sectorului de sănătate şi altor sectoare în implementarea operaţiunilor esenţiale de sănătate publică;
  • Asigurarea cu resurse umane suficiente şi competente în domeniul sănătăţii publice prin fortificarea sistemului de formare pentru realizarea operaţiunilor esenţiale de sănătate publică;
  • Ajustarea structurii organizaţionale şi îmbunătăţirea finanţării serviciului de supraveghere a sănătăţii publice pentru a realiza operaţiunile şi serviciile esenţiale de sănătate publică în colaborare cu alte sectoare;
  • Consolidarea cercetărilor în domeniul sănătăţii publice pentru a asigura fundamentarea politicelor în baza dovezilor ştiinţifice.

Informarea și conștientizarea populației sau a unor categorii specifice cu privire la păstrarea și îmbunătățirea stării de sănătate publică, precum și la prevenirea comportamentelor antisociale

  1. a) Încheierea unor parteneriate cu instituțiile de furnizare a serviciilor sociale în

vederea derulării unor campanii de informare și conștientizare adresate

angajatorilor, pentru schimbarea atitudinilor sociale și a stereotipurilor cu privire la

grupurile vulnerabile;

  1. b) Parteneriate cu autoritățile în domeniu și medicii care profesează în sat pentru realizarea unor campanii privind consecințele consumului de alcool, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală, accidente și prim ajutor, asistentă medicală;
  2. c) Program de promovare și îmbunătătire a condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de învățământ.

 

D.S. IV. Asigurarea echilibrului ecologic prin protecţia mediului ambiant şi dezvoltarea potențialului turistic.

O.S. 4.1 Educaţia continuă a cetăţenilor privind protecţia mediului ambiant.

Prioritatea acestui obiectiv rezidă din faptul că mediul înconjurător, cadrul natural, constituie o premisă importantă în desfăsurarea oricărei activităti a comunitatii. Obiectivul specific formulat răspunde cerintelor Strategiei de Dezvoltare Regionala Nord, Prioritatea III “Imbunatatirea factorilor de mediu și a atractivitații turistice”, iar masurile precizate urmăresc implementarea acestui obiectiv:

  • Sporirea accesului la informația de mediu și promovarea educației ecologice;
  • Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor solide, inclusiv colectarea separată, reciclarea și crearea depozitelor moderne de stocare a deșeurilor nereciclate, construcția unei uzine de prelucrare a deșeurilor în regiune;
  • Sporirea securității ecologice în regiune, prin promovarea activităților de stopare a degradării solurilor, de reabilitare a bazinelor acvatice, de extindere a ariei forestiere și prin elaborarea unor programe de anticipare și răspuns la stările extreme de vreme.

Crearea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor și depozitarea temporară a acestora pana la depunerea lor finală:

Masurile și actiunile recomandate sunt:

  1. Achizționarea unor pubele pentru categorii de deșeuri;
  2. Crearea unor centre de colectare a deșeurilor pe categorii;
  3. Editarea de materiale de informare privind colectarea selectivă a deșeurilor;
  4. Acțiuni pentru atragerea copiilor și tinerilor în activități cu caracter ecologic, inițierea participanților în voluntariatul pentru mediu.

5 Amenajarea unei gunoiști autorizate și lichidarea gunoiștilor neautorizate din teritoriu.

 

O.S. 4.2 Protecția și conservarea zonelor naturale în sensul menținerii biodiversității și valorificării durabile a resurselor naturale.

Conform Strategiei Naţionale de Mediu 2013 – 2023 este necesară aprobarea unei viziuni strategice în domeniul protecției mediului care să garanteze populației Republicii Moldova dreptul la un mediu durabil nepoluat şi sănătos în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social.

Strategia include un set de obiective și măsuri care vor asigura realizarea reformei sectorului de mediu, îmbunătățirea sistemului de management, utilizare rațională și protecție a resurselor naturale, crearea și asigurarea funcționării unui sistem adecvat de gestionare a deșeurilor; reducerea impactului negativ al activității economice asupra mediului și îmbunătățirea măsurilor de prevenire a poluării mediului (ESM, EIM, expertiză, autorizare), crearea unui sistem eficient de monitoring și control al calității mediului; promovarea Dezvoltării Economice Verzi la scară naţională prin integrarea prevederilor de mediu în alte documente sectoriale, asigurarea accesului la informația de mediu și promovarea educației pentru dezvoltare durabilă; diminuarea impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; reducerea riscurilor și protecția împotriva dezastrelor.

 

Localitatea dispune de un fond funciar important dar, în pofida potențialului rezidențial și turistic, în localotate nu există parcuri amenajate. Caracteristicile reliefului determină riscuri naturale de inundatii și înghețuri. De aceea, se recomandă următoarele măsuri:

  1. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
  2. Valorificarea cadrului natural

Acțiunile recomandate sunt:

  1. Derularea de programe și activități dedicate tinerilor din localitate;
  2. Amenajarea stadionului din sat, terenul sportiv la gimnaziu, parcurile publice- drept alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri;
  3. Crearea zonei locale de turism;
  4. Integrarea în traseul turistic Otaci – Soroca;
  5. Crearea unui aspect adecvat muzeului local;
  6. Amenajarea izvoarelor, care prezinta interes touristic.

 

 

O.S. 4.3 Dezvoltarea și promovarea turismului.

Pentru realizarea acestui obiectiv specific este necesară aplicarea prevederilor Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, a Planului Regional Sectorial în domeniul turismului din RDN (aprobat în anul 2016) şi a Strategiei de Dezvoltare Regională Nord 2016 – 2020.

Prioritățile incluse în aceste documente strategice se referă la:

  • Diversificarea instrumentelor de promovare turistică;
  • Includerea potenţialului turistic naţional în circuitul turistic internaţional;
  • Diversificarea şi valorificarea tipurilor de agrement;
  • Susţinerea şi stimularea agenţilor economici din industria turistică care contribuie la dezvoltarea turismului intern şi receptor;
  • Modernizarea infrastructurii turistice şi amenajarea destinaţiilor turistice;
  • Crearea unui mecanism eficient de colaborare cu autorităţile publice locale;
  • Crearea condiţiilor favorabile de promovare a brand-ului şi produselor locale;
  • Promovarea obiectelor istorice şi culturale locale;
  • Conservarea staţiunilor naturale și al patrimoniului cultural;
  • Dezvoltarea de oferte turistice și crearea oportunităților de investiții în turism;
  • Îmbunătățirea infrastructurii de turism, servicii și marketing;
  • Promovarea spiritului antreprenorial și a competențelor manageriale;
  • Creșterea calității resurselor umane în prestarea serviciilor în sfera turismului.

 

4.3.1 Măsurile și acțiunile privind turismul

1.Dezvoltarea infrastructurii turistice și a serviciilor conexe

2.Promovarea potențialului turistic

Acțiuni:

a)Construirea spațiilor de cazare și de alimentare publică;

b)Reabilitarea parcului din centrul satului și de la muzeu;

c)Iluminarea și semnalizarea obiectelor turistice

d)Realizarea unui studiu privind potențialul turistic:

e)Crearea unui pachet de promovare a agroturismului

f)Colaborarea cu posesorii de locuri turistice din apropiere.

4.3.2 Diversificarea activităților economice

Măsurile   în cadrul acestei direcții sunt:

  1. Dezvoltarea facilitătilor de sprijinire a activitătilor economice

Acțiuni:

  1. a) Crearea unui centru de informare pentru investitori și potențiali parteneri;
  2. b) Crearea spațiilor de păstrare și industriei de prelucrare a materiei prime agricole locale ceea ce ar favoriza crearea pieței de desfacere a produselor agricole;

 

  1. Identificarea și stimularea unor noi afaceri în mediul rural

Acțiuni :

  1. Modernizarea și dotarea corespunzătoare a unor spații destinate târgurilor;
  2. Înființarea unui atelier de producție obiecte de artizanat;
  3. Înființarea unui atelier de cizmărie;

D.S. V. Dezvoltarea economiei satului Sauca prin atragerea investiţiilor în industrie, agricultură și business.

O.S. 1.1 Atragerea investițiilor în dezvoltarea sectorului agro-industrial.

La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile strategiilor regionale și naţionale în domeniu. În special este vorba despre Strategia de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural din Moldova 2014 – 2020, Strategia de dezvoltare regională a RDN 2016 – 2020  şi planurile de acţiuni pentru realizarea acestor strategii.

Prioritățile de bază identificate în aceste documente și care pot fi luate în considerare la elaborarea planului de acțiuni  pentru realizarea obiectivului strategic 1.1 sunt:

  • Intermedierea fluxurilor economice de transport şi comerciale între regiunile Republicii Moldova şi cele internaţionale;
  • Dezvoltarea rurală care presupune modernizarea agriculturii, dezvoltarea businessului rural, diversificarea serviciilor în agricultură, etc.;
  • Dezvoltarea industriei şi IMM prin crearea condiţiilor pentru deschiderea lor, dezvoltarea industriei în baza materiei prime a RDC, modernizarea tehnologiilor industriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente;
  • Valorificarea resurselor umane.

 

O.S. 1.2 Dezvoltarea mediului de afaceri și susținerea IMM.

În acest scop ar putea fi utilizate oportunităţile create de Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012 – 2020, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM-urilor pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale, Programul național de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”,  Programul „Gestiunea eficientă a afacerii”, PNAET, Fondul special de garantare a creditelor (FGC), etc.

Prioritățile de bază în acest domeniu sunt:

  • Ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor;
  • Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;
  • Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale;
  • Sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator;
  • Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
  • Susţinerea şi antrenarea tinerilor în programe/activităţi de antreprenoriat;
  • Inaugurarea mecanismelor de supraveghere şi reglare a proceselor de migraţie circulară (birouri de relaţii cu migranţii, etc.);
  • Susţinerea persoanelor implicate în procese migratorii;
  • Preluarea din experienţa de succes a altor localităţi din republică.

 

O.S. 1.3 Promovarea activităţilor economice şi a produselor autohtone.

La realizarea acestui obiectiv vor fi luate în considerare prevederile strategiilor naționale și regionale în domeniu. În special este vorba despre Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012 – 2020,  Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014 – 2020,  Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012 – 2020, alte strategii sectoriale.  

Prioritățile de bază identificate în aceste documente și care pot fi luate în considerare la elaborarea planului de acțiuni  pentru realizarea obiectivului specific 1.3 sunt:

  • Ajustarea cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării întreprinderilor economice;
  • Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor economice la finanţare;
  • Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale;
  • Sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator;
  • Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
  • Dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;

Îmbunătățirea competitivității sectorului agro-alimentar prin restructurare și modernizare